CCR admite sesizarea Guvernului: Pensiile speciale ale aleşilor locali, neconstituţionale

UPDATE. Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului, declarând neconstituţional proiectul de lege privind acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali.

„Am admis sesizarea Guvernului, plecând de la premisa că, după reexaminare, Parlamentul nu a urmat de la început calea ar fi trebuit, pentru că noi declarasem în întregime legea neconstituţională, deci trebuiau parcurse de la început fazele parlamentare”, a spus preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, citat de News.

El a precizat că Parlamentul nu a respectat nici alte decizii ale Curţii, precum definirea statutului juridic al acestei indemnizaţii, care este confundată în text cu pensia. 

Dorneanu a spus şi că judecătorii CCR au decis că menţiunile cu privire la sursa de finanţare a proiectului nu sunt suficiente.

Alte articole

DOCUMENT CCR a publicat motivarea pe legea pensiilor magistraților. Noua lege nu elimină pensia de serviciu / Actul merge la Nicușor Dan spre promulgare

Blocajul din interiorul CCR care încă împiedică promulgarea legii pensiilor magistraţilor. Judecătorii nu se înţeleg pe motivarea deciziei

Decizia a fost luată în unanimitate.

În decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, însă a fost imediat contestată la Curtea Constituţională de către Guvern.

Pensia ar fi urmat să se acorde în limita a trei mandate de ales local, reprezentând 0,55 din indemnizaţia brută lunară, înmulţită cu numărul de luni de mandat. Pentru a fi eligibili, aleşii locali trebuiau să aibă minimum un mandat îndeplinit complet. Pensiile ar fi variat între 2000 şi 5500 de lei lunar, în funcţie de salariul alesului local, care variază la rândul lui în funcţie de mărimea localităţii.

Curtea Constituţională a decis însă că legea nu este constituţională pentru că este atât neclară, cât şi discriminatorie şi nu stabileşte sursele de finanţare.

„Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizaţiei pentru limita de vârstă, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei. De asemenea, legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional”, se arată în motivarea primei decizii CCR.

Întoarsă în Parlament, senatorii şi deputaţii au adus mai multe modificări, încercând să pună proiectul în acord cu criticile aduse de CCR.

În ceea ce priveşte sursa de finanţare, parlamentarii au decis de data aceasta ca banii să vină din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor din Capitală, ale judeţelor şi municipiului Bucureşti, în funcţie de caz.

Şi această a doua formă a legii a fost însă contestată de către Guvern.

La finalul lunii iunie, premierul Dacian Cioloş a anunţat că Executivul a făcut o nouă sesizare, întrucât proiectul riscă să afecteze sustenabilitatea sistemului public de pensii. Premierul a precizat, la RRA, că impactul bugetar al acestor pensii ar fi de 400 de milioane de lei pe an.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, la Radio România Actualităţi, că problema acestor pensii speciale este că ele nu respectă principiul contributivităţii.

„Înseamnă că dai ca şi pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii, deci cineva trebuie să suporte cheltuiala. Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la CCR, chiar astăzi am semnat această sesizare. Ele riscă să afecteze însăşi consolidarea ideea de pensii şi a sistemului public”, a afirmat Cioloş.

El a spus că acest guvern nu are intenţia de a propune o reformă a sistemului de pensii, precizând că nici nu vor fi tăiate pensiile.

„Aceste mesaje transmise, că Guvernul nu mai plăteşte pensiile sau că taie pensiile sunt doar petarde cu interes electoral sau pentru a destabiliza şi a crea îngrijorare în rândul pensionarilor. Nu ne vom atinge de sistemul de pensii, însă vrem să luam măsuri pentru ca acest sistem să fie credibil şi să nu îl aruncăm în aer prin decizii care riscă să îl destabilizeze”, a declarat premierul Dacian Cioloş.

El a mai spus că impactul bugetar prin aplicarea unei astfel de legii privind pensiile speciale pentru aleşii locali ar fi de 400 de milioane de lei pe an.