Pentagonul vrea să retragă 10.000 de soldaţi americani din ţările din Europa de Est. Pe listă se află şi România

Pentagonul vrea să retragă 10.000 de soldați americani din țările din Europa. Oficiali de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA iau în considerare o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est, stârnind îngrijorări pe ambele continente că acest lucru l-ar putea încuraja pe președintele rus Vladimir Putin, potrivit a șase oficiali americani și europeni care au fost informați despre acest subiect, transmite NBC News.

Elon Musk i-a cerut, fără succes, lui Trump să renunţe la noua politică de tarife: „Statele Unite şi Europa ar trebui să ajungă, în opinia mea, la o situaţie cu tarife zero”

Unitățile vizate fac parte din cei 20.000 de militari desfășurați de administrația Biden în 2022 pentru a întări apărarea țărilor aflate la granița cu Ucraina, după invazia rusă. Numărul exact este încă în discuție, dar propunerea ar putea presupune retragerea a până la jumătate din trupele trimise de Biden.

Discuțiile interne privind reducerea efectivelor americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului.
Germania joacă tare în războiul comercial cu Statele Unite. Berlinul ameninţă că îşi retrage rezerva federală de aur, în valoare de 280 de miliarde de euro, din seiful rezervei americane

Alte articole

Navă iraniană scufundată de un submarin american. Aproape 150 de persoane sunt date dispărute

Purtătorul de cuvânt al MAE îi ironizează pe ruşi după ce FSB a afirmat într-un comunicat că armara ucraineană ar fi încercat să deturneze un avion rusesc spre baza Kogălniceanu, pentru a fi doborât

Rușii ar „evalua o reducere a forțelor SUA ca o slăbire a capacității de descurajare, ceea ce va crește disponibilitatea lor de a interveni în diverse moduri în Europa”, a declarat Seth Jones, vicepreședinte senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Administrația Trump a spus clar că dorește ca aliații europeni să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând Statelor Unite să-și concentreze resursele militare asupra Chinei și altor priorități.

În prima sa călătorie în străinătate în calitate de secretar al apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs la Bruxelles în februarie că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei”. În schimb, Statele Unite s-ar concentra pe securizarea frontierei de sud și contracararea Chinei, a spus Hegseth.

Aproximativ 80.000 de militari americani sunt staționați în Europa. După ce Rusia a declanșat războiul, parlamentari din ambele partide au susținut o prezență militară americană puternică pe flancul estic al NATO, văzând-o ca un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în apărarea acestor state de frontieră.

Însă Trump a făcut campanie promițând să încheie rapid războiul și acum insistă pentru un armistițiu. El a adoptat o poziție foarte diferită față de Ucraina comparativ cu Biden, care a promis să furnizeze arme și alt ajutor Kievului „atât timp cât va fi necesar” pentru a învinge.

Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii anticipate. El a suspendat asistența militară și de informații timp de o săptămână după un conflict public cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și nu a făcut niciun angajament specific privind viitorul ajutor militar american.

Rusia urmărește o reconstrucție și reformare majoră a forțelor sale militare, inclusiv modernizarea echipamentelor și intensificarea producției de armament, conform unei evaluări a serviciilor de informații daneze publicată în februarie.
Dacă războiul din Ucraina se încheie sau este înghețat printr-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război la scară largă în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu își va consolida apărarea, se arată în raport.