„Pentru mine aici e Paradis”. Cât de puţin înseamnă fericirea pentru un copil condamnat de soartă

Visurile unui copil se pierd undeva în drum dinspre şcoală spre casă. În fiecare zi soarele apune pentru el mult mai devreme. Bogdan trăieşte într-un univers invers. Şcoala este locul care îi aduce cele mai multe bucurii. Acasă înseamnă doar întuneric, suferinţă, foame. Într-un subsol întunecat, umed şi rece, într-o boxă de 6 metri pătraţi, un copil blajin creşte şi se formează, se transformă uşor, uşor într-un miracol.

„Bogdan este un copil bun, un copil care învaţă. E poate cel mai bun copil al meu, fiind mai mare. Mai mă ajută la treabă, îi schimbă, le dă să mănânce, mă ajută să le fac baie. El e un sprijin foarte mare”, spune mama lui Bogdan, Floriana Petre.

Pe umerii lui atârnă greu grija celor patru fraţi mai mici, unul bolnav cu Sindrom Down. Copilul iese cu ei în parc, le dă mâncare, îi cară în braţe şi le face zilele mai vesele.

Alte articole

Ion Țiriac, amintiri din sărăcie: „Am trăit Al Doilea Război Mondial, am făcut foame mare. Foame, foame! Împărțeai cartoful pentru prânz și seară”

Povestea dureroasă a unei familii din Iași. Nouă copii împart o singură jucărie: „Mai trebuie și câte un pachet la școală. Le dăm și noi când avem”

„Sunt convinsă că-şi doreşte o viaţă mai bună pentru el şi pentru fraţii lui, de care are mare grijă. La şcoală, în pauză se duce să vadă care e situaţia cu ceilalţi. El e un fel de tată pentru ei. În clasa a IV-a a luat premiul I”, spune învățătoarea lui Bogdan, Mioara Cristea.

Familia lui Bogdan trăieşte cu 900 de lei pe lună şi cu toate astea femeia nu se plânge. Din contră, este recunoscătoare că au unde să se adăpostească de furia străzii.

„Aici avem o cameră, faţă de alte părţi e o cameră de lux, cu apă caldă, unde pot scrie, unde pot mânca. E un loc mai călduros, faţă de alte locuri. Nu visez la ceva mai bun. Nu am visat niciodată”, a spus mama lui Bogdan, Floriana Petre.

Într-adevăr, nu-şi permit să viseze. Copiii, însă, mai ştiu să zâmbească şi asta chiar dacă unii dintre ei nu au văzut niciodată marea şi nu şi-au permis niciodată un parc de distracţii.

Singura şansă pentru Bogdan este şcoala. Viitorul lui poate deveni mai luminos dacă va reuşi să ajungă printre cei mai buni. „Tatăl meu a spus aşa: ai carte, ai parte. Dacă el învaţă, învaţă pentru el. I-am zis că dacă învaţă are de toate”, a spus mama lui Bogdan.

„Ştiu că este într-o situaţie destul de incomodă, cu resurse limitate şi în ciuda acestor resurse limitate, el reuşeşte totuşi să facă faţă cu succes problemelor. Are momente când lasă să se vadă că-l copleşesc problemele din familie şi din mediul din care trăieşte, dar totuşi nu şi-a pierdut puritatea şi zâmbetul şi speranţa”, a explicat învăţătoarea lui Bogdan, Mioara Cristea.

Speranţa se vede încă pe chipul lui Bogdan. De la prima privire oricine observă contrastul puternic dintre cămăruţa îngustă şi întunecată şi ochii copilului.

„Eu mă simt de parcă aş fi într-un paradis. Aici am unde să-mi fac temele, am căldură, am apă caldă. Pentru mine este un loc bun în comparaţie cu alte locuri unde am mai stat”, spune Bogdan.

Şcoala reprezintă pentru Bogdan un punct de pornire spre o viaţă mai bună, o punte spre zile senine şi un vis măreţ.

Cei care vor să întindă o mână de ajutor pot dona în contul deschis la BCR.

Nume client: Constantin Bogdan -titular de cont Petre Floriana

COD IBAN: RO09RNCB0300125463260001

Povestea lui Bogdan face parte din campania „România are suflet”, iniţiată de ROMÂNIATV.NET şi România TV. Sâmbătă seara, puteţi urmări la România TV o înregistrare video cutremurătoare despre Bogdan.