Cele nouă puteri nucleare (Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord) deţineau 12.705 focoase nucleare la începutul acestui an, în scădere de la 13.080 de focoase cu un an înainte. Israel este singura putere dintre cele nouă care nu recunoaşte oficial că deţine un arsenal nuclear.

Din numărul total de focoase nucleare disponibile, aproximativ 9.440 se aflau în stocuri militare pentru o potenţială utilizare. Dintre acestea, 3.732 au fost desfăşurate cu rachete şi avioane, iar 2.000 – aproape toate din Statele Unite şi Rusia – au fost în stare de alertă operaţională ridicată.

Alte Articole

Stirea momentului in Romania! Vestea primita de parintii studetei ...

Cutremur cu magnitudine 5.5 la o adâncime de doar 10 kilometri

Creşte din nou tensiunea: China a ridicat iar avioanele de luptă ...

Studiul subliniază că, deşi aceste două ţări, care deţin 90% din totalul armelor nucleare, continuă să îşi reducă arsenalele, acest lucru se datorează dezmembrării focoaselor retrase din uzul militar cu ani în urmă. ”Există indicii clare că reducerile care au caracterizat arsenalele nucleare de la sfârşitul Războiului Rece au luat sfârşit”, se arată în raport.

SIPRI subliniază faptul că toate statele nucleare îşi măresc sau îşi modernizează arsenalele şi că cele mai multe dintre ele alimentează retorica nucleară şi rolul acestor arme în strategia militară.

China, de exemplu, se află în plin proces de extindere a arsenalului său, cu construcţia a 300 de noi depozite de rachete şi mai multe focoase nucleare care au fost alocate forţelor operaţionale în 2021, iar Marea Britanie a anunţat anul trecut că va creşte plafonul de arme nucleare.

Franţa a anunţat, de asemenea, lansarea unui program de dezvoltare a unei a treia generaţii de rachete balistice submarine cu propulsie nucleară, iar India, Pakistan şi Israel îşi extind sau îşi modernizează arsenalele. ”Deşi anul trecut s-au înregistrat realizări semnificative în ceea ce priveşte controlul armelor nucleare şi dezarmarea, riscul de utilizare a armelor nucleare pare mai mare acum decât oricând de la sfârşitul Războiului Rece„, se arată în raport.

The risk of the use of nuclear weapons has reached its peak since the Cold War, according to experts of the Stockholm International Peace Research Institute (@SIPRIorg). pic.twitter.com/hacoKwjwyU

— NEXTA (@nexta_tv) June 13, 2022

Citeşte şi Capitala nucleară a României se va afla la doar 90 km de Bucureşti. Ministrul Virgil Popescu a anunţat unde va fi amplasată prima centrală nucleară de mici dimensiuni din lume

Noile date SIPRI se referă la ianuarie 2022, luna dinaintea invadării Ucrainei de către Rusia. Este încă un pic prea devreme pentru a trage concluzii brute despre modul în care războiul Rusiei va afecta în cele din urmă situaţia nucleară în lume, a declarat expertul SIPRI Hans M Kristensen.

Riscul unei confruntări nucleare a crescut ca urmare a războiului din Ucraina. Pericolul este că războiul ar putea escalada într-o confruntare directă între Rusia şi NATO, a spus Kristensen.

Conflictul în curs de desfăşurare dintre India şi Pakistan, ostilităţile în creştere la graniţa dintre China şi India şi eforturile nucleare în curs de desfăşurare ale Coreei de Nord joacă, de asemenea, un rol.

Citeşte şi Donald Trump crede că uraganele din SUA sunt provocate de o armă secretă a Chinei. Fostul preşedinte voia să le dezactiveze cu arme nucleare

Toate aceste lucruri se adună, aşa că este corect să spunem că lumea se află într-o stare foarte precară în acest moment, a declarat Kristensen. Ceea ce este necesar acum, a spus el, este în primul rând o relaxare a retoricii nucleare din partea puterilor nucleare.

SIPRI este o prestigioasă instituţie internaţională dedicată cercetării conflictelor, armamentului, controlului armelor şi dezarmării, înfiinţată în 1966 şi cu sediul la Stockholm.