Urmele nu oferă decât un "instantaneu" al vieţii micului grup de neanderthalieni care ocupa situl, pe atunci aflat la unul sau doi kilometri depărtare de apă. Aceste amprente sugerează că grupul număra între 10 şi 13 persoane.
Majoritatea urmelor aparţin copiilor şi adolescenţilor, dar există şi câteva de adulţi între care unul foarte mare, care măsoară 1,90 metri, o dimensiune estimată după lungimea picioarelor.
Aceşti neanderthalieni erau cu adevărat prezenţi în sit din toamnă până în primăvară, a declarat pentru AFP Jérémy Duveau, doctorand la Muzeul naţional de istorie naturală şi unul dintre co-autorii studiului care descrie descoperirea, publicat în Comptes-rendus de l'Académie américaine des sciences (PNAS), o prestigioasă revistă de ştiinţă, potrivit News.ro.
Situl a fost descoperit de un amator în anii 1960, Yves Roupin, dar abia din 2012, în faţa pericolului eroziunii din cauza vântului şi a mareei, au fost organizate săpături de salvare, trei luni pe an.
Zeci de metri de nisip au fost îndepărtaţi cu ajutorul lopeţilor mecanice pentru a ajunge la straturile interesante. Apoi, cu peria, cercetătorii au descoperit urmele lăsate în epocă în solul cu iarbă şi nămol.
Acestea s-au conservat graţie nisipului care le-a acoperit imediat. La cele 257 de urme descrise în articol pentru perioada 2012-2017 se adaugă sutele descoperite de anul trecut.
Situl datează de acum 80.000 de ani, perioada sfârşitului Paleoliticului mijlociu. Nouă alte situri sunt recunoscute în lume, în Africa de Sud sau în Scoţia.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2019/11/bani-pensii-1-465x215.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/malonga.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/04/asistenta-medicala-covid19-spital-sursa-heptaro-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/amber-lee-friis.png)
