Peste 4.000 de copii dispăruţi de acasă în ultimul an

4.200 de copii au dispărut de acasă în ultimul an, iar peste 97% dintre cazuri reprezintă părăsiri voluntare ale domiciliului. Cele mai multe dispariții sunt înregistrate în rândul adolescenților, potrivit datelor puse la dispoziţia organizaţiei Salvaţi Copiii România de către Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), Direcţia de Investigaţii Criminale

25 mai 2016, 09:23
Peste 4.000 de copii dispăruţi de acasă în ultimul an

Din totalul copiilor dispăruți în perioada 15 mai 2015 – 15 mai 2016, 132 sunt mai mici de 10 ani, 1277 au vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani și 2791 sunt mai mari de 14 ani. Minorii pleacă intenționat de la domiciliu sau din centrele de ocrotire a copiilor, pe o perioadă nedeterminată, cele mai multe dispariții fiind înregistrate în București, Iași și Constanța. Majoritatea copiilor au fost găsiți, astfel încât, pe 15 mai anul acesta, în evidențele instituțiilor responsabile se mai aflau doar 338 de minori dispăruți.

Potrivit reprezentanților IGPR, ca și în anii predecenți, principalele cauze care îi determină pe copii să își părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt neglijarea, lipsa de supraveghere, conflictele, abuzurile, lăsarea în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparținătorilor legali la muncă în străinătate, lipsa comunicării cu părinţii, lipsa de educație, abandonul școlar și influenţa anturajului negativ, consumul de alcool și substanțe halucinogene sau situația economică precară a familiei.

Din datele oferite de Federația Europeană pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual, la nivel european, cele mai multe dispariții voluntare au loc în cazul copiilor cu vârsta de 15 ani. 54% dintre cazurile de dispariții raportate la hotline-urile ONG-urilor membre ale federației s-au dovedit a fi dispariții voluntare.

„În viziunea copiilor, fuga de acasă reprezintă o soluție imediată la problemele cu care se confruntă, fără să realizeze că se expun unor pericole majore, precum exploatarea sau abuzul. Această problemă trebuie soluționată prin oferirea unor modele concrete de depășire a perioadelor dificile prin care trec minorii și prin crearea unor mecanisme eficiente de prevenire, adresate atât copiilor, cât și adulților care îi îngrijesc”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În acest sens, pe 25 mai, cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, Salvaţi Copiii România, în calitate de membru al Federaţiei Europene pentru Copiii Dispăruţi și Exploataţi Sexual, Missing Children Europe, și al Organizației AMBER Alert Europe, organizează workshop-ul „Liberi și în siguranță”, la care vor participa adolescenți – membri ai Consiliilor Școlare ale Elevilor și ai Consiliului Municipal al Elevilor București – și reprezentanți cheie ai comunității bloggerilor din România.

Workshop-ul este realizat în dorința de a oferi copiilor modele concrete de soluționare a problemelor și de luare a unei decizii, ce pot funcționa atât în grupul de prieteni, cât și în familie, în vederea îmbunătățirii relației cu părinții, ca factor de prevenire a disparițiilor voluntare.

Ca în fiecare an, campanii de informare se vor desfăşura la nivel naţional – în Timişoara, Iaşi, Suceava, Târgu Mureş, Dolj, Braşov, Neamţ, Vaslui, Hunedoara, Caraş Severin, Argeș, Constanța, în şcoli şi licee, care constau în workshop-uri cu părinți, profesori și copii, campanii stradale și campanii interactive de informare prin forumuri. Toate acestea au scopul de a-i ajuta pe copii să conștientizeze riscurile asociate disparițiilor voluntare, de a facilita identificarea timpurie a dificultăților cu care copiii se confruntă și de a asigura intervenția în cadrul unui parteneriat eficient între persoanele resursă și autorități – părinți, profesori, consilieri școlari, psihologi și poliție.

Mai mult, Salvați Copiii organizează regulat întâlniri cu consilierii şcolari, pentru identificarea copiilor şi a familiilor aflate în situaţii de risc. Acestea sunt incluse în programele de consiliere și beneficiază de suport educaţional și activităţi de timp liber, în cadrul Centrelor de Consiliere pentru Părinţi, Centrelor Educaţionale şi Centrelor Creştem Împreună (pentru copii ai căror părinţi muncesc în străinătate).