Peste un milion de oameni mor anual din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este marcată luni, 18 noiembrie şi tot luni începe Săptămâna Mondială de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene 2024. În acest context, profesioniştii din sectorul sănătăţii doresc să atragă atenţia asupra necesităţii de a adopta cele mai bune practici atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi, pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente.

„Cu ocazia Zilei Europeane a Informării despre Antibiotice  din 18 noiembrie şi a  Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene din 18-24 Noiembrie, profesioniştii din sectorul sănătăţii doresc să atragă atenţia asupra necesităţii de a adopta cele mai bune practici atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi, pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente”, informează, instituţiiile din domeniul sanitar.

În acest context, medicii atrag atenţia că, utilizate incorect, antibioticele devin mai puţin eficiente, infecţiile obişnuite devin din ce în ce mai dificil sau chiar imposibil de tratat, crescând astfel riscul de răspândire a bolii, dezvoltarea de forme severe, deces şi pot duce la costuri economice semnificative.

„Rezultatul utilizării inadecvate şi excesive a antimicrobienelor este cunoscut sub numele de rezistenţă antimicrobiană (AMR) şi poate pune în pericol sănătatea tuturor persoanelor. Rezistenţa la antimicrobiene (AMR) este o ameninţare critică pentru sănătatea tuturor persoanelor, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de decese. Se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice; precizează documentul citat.

Alte articole

Legea antibioticelor produce primele efecte. Ministrul Sănătății anunță reacția colectivă: „A scăzut consumul în rândul populației”

EXCLUSIV Rafila îl face praf pe Cîţu după declaraţiile halucinante ale acestuia legate de dosarul vaccinurilor: „La dânsul, lipsa de responsabilitate e mai mult o chestie clinică decât politică”

Specialițtii atrag atenţia că, fără acţiuni urgente de abordare a rezistenţei la antimicrobiene, se întrevăd „consecinţe grave sociale, economice şi asupra sănătăţii populaţiei”, cum ar fi aceea că infecţiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată sau deces; procedurile chirurgicale realizate uzual şi tratamentele pentru cancer ar fi grav afectate, fără disponibilitatea unor antimicrobiene eficiente pentru a preveni şi trata infecţiile; spitalele s-ar putea confrunta cu o creştere a numărului de pacienţi cu infecţii greu de tratat, punând presiune asupra resurselor şi crescând cererea de îngrijire specializată. Nu în ultimul rând, se va ajunge la o creştere a duratei de spitalizare, a costurilor de asistenţă medicală, concomitent cu o scădere a productivităţii din cauza bolii sau a unui eventual deces, prematur lucruri care pot duce la un impact economic semnificativ asupra indivizilor, familiilor şi societăţii.

„Rezistenţa la antimicrobiene (AMR) a fost identificată de Comisia Europeană, împreună cu statele membre, drept una dintre primele trei ameninţări prioritare pentru sănătate încă din anul 2022, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) propune o abordare integrată a acestei probleme de sănătate publică şi a emis o strategie globală de combatere a AMR.  În strânsă legătură cu aceste tendinţe şi documentele strategice de la nivel internaţional şi din Uniunea Europeană, România a conturat un cadru de acţiune coordonat şi sustenabil pentru controlul AMR, a elaborat Strategia Naţională pentru perioada 2023-2030 pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene, conform HG nr. 1005/2023.  Obiectivul asumat de ţara noastră pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27%”, mai transmite sursa citată.

Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale, pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii.