Petro Poroşenko: Este ”absolut necesar să se închidă spaţiul aerian”

Ucrainenii luptă pentru libertate, democraţie şi pentru NATO, plătind ”cel mai mare preţ, cu vieţile şi sângele lor”, a declarat pentru BBC fostul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, la Kiev, după ce s-a întors din Irpin (nord-vest de Kiev), unde a ajutat la evacuarea civililor.

Poroşenko a vorbit despre ”criza umanitară dezastruoasă” din Irpin, spunând că oamenii au topit zăpada a avea apă de băut. De asemenea, oamenii nu au curent, căldură mâncare şi medicamente.

Întrebat dacă crede că Moscova va onora încetarea focului şi va menţine deschise culoarele umanitare, Poroşenko a precizat că atunci când era în fruntea statului a avut experienţe ”negative” cu Vladimir Putin şi a avertizat lumea să nu aibă încredere în preşedintele rus.

El îndeamnă întreaga lume să se alăture interdicţiei impuse de SUA şi Marea Britanie asupra petrolului rus, precum şi eforturilor UE de a pune capăt dependenţei energetice de Rusia. Fostul lider ucrainean a adăugat că este ”imoral” ca ţările să plătească bani lui Putin pentru uciderea cetăţenilor ucraineni.
Poroşenko insistă că este ”absolut necesar să se închidă spaţiul aerian” prin zone interzise de zbor deasupra centralelor nucleare, deoarece radiaţiile ”nu au graniţe”.

Alte articole

Rusia profită de războiul din Orientul Mijlociu şi bombardează masiv Ucraina: 14 morţi după un atac cu drone şi rachete la Kiev

Atac masiv cu drone în Ucraina, sunt morţi şi răniţi. NATO va consolida apărarea antirachetă. Trump, ajutor de 30 de milioane de dolari pentru Kiev

NATO a exclus până acum instituirea unei interdicţii de zbor în spaţiul aerian al Ucrainei, pe fondul temerilor că ar atrage Alianţa militară în război cu Rusia. Cu toate acestea, Poroşenko susţine că NATO este deja implicată în conflict.

Ucrainenii, spune el, luptă pentru libertate, democraţie şi pentru NATO, făcând Rusia mai slabă, iar Europa mai sigură. Cetăţenii ucraineni plătesc pentru acest lucru ”cu cel mai mare preţ pe care îl pot plăti, vieţile şi sângele lor”.

Zelenski a răbufnit după ce bombele au lovit spitalul de copii: „Închideţi în acest moment spaţiul aerian! Opriţi crimele!”
Situaţia războiului din Ucraina, după 14 zile de invazie rusească: Kievul se pregătește să fie luat cu asalt
În a 14-a zi a invaziei în Ucraina, trupele ruse au menţinut miercuri sub încercuire cel puţin patru mari oraşe, în timp ce capitala Kiev, în continuare sub control ucrainean, se pregăteşte să facă faţă unui asalt, relatează AFP.

Rusia şi Ucraina au convenit pentru miercuri armistiţii temporare pentru a permite evacuarea civililor prin culoare umanitare în jurul zonelor ce corespund localităţilor unde se duc cele mai intense lupte, dar înţelegerea a fost doar parţial aplicată şi cele două tabere se acuză reciproc pentru această situaţie.

Atac aerian la Mariupol. Bombele au lovit o maternitate, imagini ŞOCANTE din Ucraina. Zelenski: „O atrocitate!”
Oraşul Harkov din est, al doilea ca mărime din Ucraina şi situat la 50 de km de graniţa rusă continuă să reziste, deşi trupele ruse l-au încercuit şi îl bombardează puternic, conform unor observatori occidentali.

Trupele ruse îşi continuă ofensiva şi dinspre teritoriile separatiste din estul Ucrainei, dar nu este clar cât de mult au reuşit să înainteze.

Oraşul Sumî, din nord-est, este de asemenea încercuit de trupele ruse, dar circa 5.000 de civili au putut fi evacuaţi de acolo.

Capitala Kiev rămâne sub control ucrainean, dar continuă atacurile aeriene. În timp ce Pentagonul estimează că înaintarea trupelor ruse pentru cucerirea Kievului se află într-un ”punct mort”, France Presse a observat coloane de tancuri ruseşti la numai circa 15 kilometri de oraş. Mai departe, la circa 30 de kilometri de Kiev, au loc lupte în apropierea localităţii Rusanov.

Asaltul asupra capitalei ar urma să fie lansat în următoarele patru zile, estimează Institutul pentru studiul războiului, cu sediul la Washington.

Armata ucraineană păstrează controlul şi asupra oraşului Cernigov, la nord de Kiev, unde numeroşi civili au murit în urma bombardamentelor.

Trupele ruse asediază şi oraşul-port Mariupol, care încă rezistă deşi este de asemenea încercuit. Atacuri ruseşti au lovit şi un spital de copii din oraş, bilanţul provizoriu al victimelor fiind de 17 răniţi în rândul personalului sanitar, în timp ce tentativele de evacuare a sutelor de mii de civili din acest oraş au eşuat succesiv.

La vest de Mariupol, oraşul Nikolaev şi regiunea acestuia sunt de mai multe zile teatrul unor lupte violente şi bombardamente. Acest oraş cu circa 500.000 de locuitori este ultima redută de la Marea Neagră înaintea oraşului-port Odesa, situat la 130 de kilometri mai la vest, un obiectiv strategic al trupelor ruse, dar care încă nu a fost atins de confruntări, la fel de linişte fiind şi în partea de vest a Ucrainei.

Evenimentul cel mai evidenţiat al zilei a fost întreruperea alimentării cu energie a centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl. Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc că au lovit reţeaua electrică ce alimentează centrala, iar ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a susţinut că dacă pana de curent va dura mai mult de 48 de ore s-ar putea produce scurgeri radioactive.

Însă, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) a apreciat că acest pericol nu este iminent, precizând că ”sarcina calorică a bazinului de combustibil epuizat şi volumul de apă de răcire sunt suficiente pentru eliminarea eficientă a căldurii fără necesitatea alimentării cu curent”.

Biroul ONU pentru drepturile omului a anunţat un bilanţ provizoriu al victimelor civile de la începutul invaziei de 516 morţi şi 908 răniţi, bilanţ care în realitate este considerabil mai mare.

Cât despre victimele în rândul militarilor, nu au fost anunţate alte estimări după cele consemnate în ziua precedentă. Conform estimării Pentagonului, în rândul trupelor ruse s-au înregistrat până marţi între 2.000 şi 4.000 de morţi, estimare mult sub cea de circa 12.000 de morţi avansată de Kiev, dar peste bilanţul de 498 de morţi anunţat de armata rusă miercurea trecută şi neactualizat de atunci.