Peste 5.000 de familii din România nu au „grija” majorării facturilor la electricitate, au probleme mult mai mari

Aproape 5.500 de locuinţe din România, în care locuiesc peste 11.600 de oameni, sunt neracordate la reţeaua de energie electrică, arată datele dintr-un raport realizat în 2024 de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), cu sprijinul Ministerului Energiei.

„În timp ce Europa înaintează rapid spre tehnologii inovatoare – de la surse regenerabile la digitalizare şi inteligenţă artificială -, România rămâne cu gospodării aflate încă în întuneric, ca în urmă cu un secol. Inventarierea a scos la lumină faptul că în România există 5.494 de locuinţe neracordate, în care trăiesc peste 11.600 de oameni – dintre care aproape jumătate sunt copii minori. Majoritatea locuinţelor se află în zone montane izolate, fără şanse concrete de a fi racordate la reţeaua de energie electrică„, se menţionează în raport.

Pensia în criptomonede, posibilă și în Europa de Est. Ce spune CEO-ul Bitget: „Totul depinde de ritmul reglementării, de nivelul de educaţie financiară”

Potrivit sursei citate, 87% dintre casele fără energie electrică nu au cadastru, iar 64% dintre locuitorii acestor gospodării au venituri sub nivelul minim pe economie, în timp ce pentru 10% dintre locuinţe nu există drumuri de acces.

Alte articole

Ministrul Energiei, veşti bune despre facturile românilor. De când se va vedea în bugetul fiecăruia

Bogdan Ivan: România mai are patru luni până în momentul în care trebuie să-şi închidă atât minele, cât şi centralele pe cărbune

„Pentru toţi aceştia, cea mai la îndemână soluţie o reprezintă sistemele fotovoltaice – care le pot asigura energia gratuită a soarelui. În cele zece etape derulate până acum prin proiectul „Energie pentru viaţă”, Asociaţia Energia Inteligentă a reuşit, cu sprijinul partenerilor din societatea civilă, să electrifice prin instalarea de sisteme fotovoltaice (panouri plus baterii) un număr total de 71 de gospodării din 35 de cătune situate în opt judeţe: Alba, Harghita, Vrancea, Bistriţa Năsăud, Cluj, Mureş, Hunedoara, Buzău. Însă aceasta e doar o picătură de lumină într-un ocean de întuneric„, relevă documentul.

Pe harta zonelor în care există locuinţe fără electricitate, judeţul Satu Mare contorizează 585 de gospodării, urmat de Bistriţa-Năsăud (543), Harghita (468), Covasna (365) şi Suceava (358).

Citește și

Cât vor plăti clienții Hidroelectrica, în luna septembrie, după majorarea TVA de la 19% la 21%. Sume uriașe pe facturi

„Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu şi de Comisie la 17 noiembrie 2017, şi Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, adoptate în 2015, includ energia printre serviciile esenţiale pe care toată lumea are dreptul de a le accesa. „Pentru persoanele aflate într-o situaţie dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”, se menţionează în Recomandarea Comisiei Europene din 20 octombrie 2023 privind sărăcia energetică. „Leave no one behind” (Să nu lăsăm pe nimeni în urmă) este principiul central al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU şi al ODD. Acesta exprimă angajamentul tuturor statelor membre ONU, inclusiv al României, de a pune capăt sărăciei extreme, de a elimina discriminarea şi excluderea şi de a reduce inegalităţile, asigurând ca eforturile de dezvoltare să ajungă la toţi oamenii – în special la cei mai vulnerabili şi mai marginalizaţi”, se precizează într-un comunicat de presă al AEI.

În viziunea specialiştilor, în România, lipsa accesului la electricitate pentru mii de gospodării nu ţine doar de geografie sau resurse, ci de eşecul politicilor publice şi de indiferenţa socială care lasă aceste comunităţi mereu în urmă. Astfel, în mai bine de trei decenii, România a lansat mai multe programe naţionale de electrificare, dar niciunul nu a fost dus la bun sfârşit.

„Lipsa de continuitate politică, birocraţia şi incoerenţa legislativă au condamnat la stagnare un proces care ar fi trebuit să fie o prioritate naţională. Primul program coerent a fost aprobat în 2007. Programul nu a funcţionat însă, din lipsa unor pârghii administrative, financiare şi juridice. Cinci ani mai târziu, în 2012, Guvernul a propus un nou Program Naţional de Electrificare pentru perioada 2013-2016, dar proiectul nu a fost adoptat, iar agenţia responsabilă a fost desfiinţată la finalul aceluiaşi an. O nouă încercare a venit în 2016, sub forma programului „Prima Lumină”, iniţiat de Guvernul Cioloş şi însoţit de un memorandum cu Norvegia pentru electrificarea a 10.000 de case. Schimbarea guvernării a blocat şi acest proiect. În 2019, Guvernul a lansat programul „Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate”, care prevedea instalarea de panouri solare de 3 kW la aproximativ 7.100 de locuinţe aflate la peste 2 km de reţea. Statul oferea o finanţare nerambursabilă de 25.000 de lei pentru fiecare gospodărie, însă programul s-a dovedit un eşec încă din primele etape, din cauza ghidului de finanţare prost conceput şi a condiţiilor birocratice greu de îndeplinit de către primăriile mici sau de către familiile vizate„, susţin reprezentanţii AEI.

Strategia energetică a României 2025-2035 menţionează că 7.500 de locuinţe (dintre care 4.700 locuite permanent) nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică, iar motivele sunt complexe: de la sărăcie şi costuri prohibitive, la distanţa mare faţă de reţea, lipsa actelor de proprietate sau prevalenţa locuirii informale.

Documentul strategic stabileşte obiectivul ca, până în 2035, toate gospodăriile şi întreprinderile să aibă acces la electricitate, fiind propusă adoptarea unor soluţii descentralizate – micro-reţele, generare distribuită şi comunităţi energetice locale, cu accent pe zonele vulnerabile, dar şi soluţii de modificare şi simplificare a legislaţiei cu privire la regimul proprietăţii şi cerinţele privind racordarea.

„Ca o comparaţie, în paralel cu obiectivul de a finaliza electrificarea în următorii zece ani, Strategia Energetică prevede pentru 2035 un obiectiv de 3 GW de energie eoliană offshore. Tot până în 2035, ponderea de energie nucleară, care acoperă acum aproximativ 20% din producţia de energie electrică a ţării prin cele două unităţi de la Cernavodă, ar urma să ajungă la aproximativ 33-35%, prin extinderea capacităţilor existente de mari dimensiuni şi construirea de reactoare modulare mici – o tehnologie inovatoare de vârf. Unul dintre cele mai importante proiecte este cu siguranţă exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, un proiect de 4 miliarde de euro care va depăşi limitele tehnologice de până acum. Cu ajutorul tehnologiei de ultimă generaţie, câteva zeci de miliarde de metri cubi de gaz vor fi aduse la suprafaţă de sub ape de o mie de metri adâncime„, subliniază sursa citată.

În prima parte a acestui an, Ministerul Energiei a anunţat finalizarea cu succes a studiului de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC) care va traversa România de la Marea Neagră până la graniţa cu Ungaria. Interconectorul va permite transportul de energie verde, produsă în România – inclusiv din viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră – către consumatori din ţară şi din alte state europene.

AEI estimează că, pe baza unui buget de 27 de milioane de euro s-ar finaliza electrificarea tuturor caselor fără energie electrică din România, preţul unui kit fotovoltaic de bază fiind cuprins între 2.000 şi 5.000 de euro/gospodărie.

O altă analiză a asociaţiei de profil a evidenţiat faptul că aproape nicio casă neelectrificată din România nu intră în rândul clienţilor selectaţi şi care vor beneficia de voucherele în valoare de 10.000 de euro pentru panouri solare şi baterii.

„Criteriile de eligibilitate presupun existenţa unei instalaţii electrice, a unei prize de pământ sau a unui audit energetic, condiţii imposibil de îndeplinit pentru gospodăriile aflate pe întuneric. Totodată, aceste locuinţe nu au prezentat interes în primul rând din cauza faptului că accesul la ele este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare. (…) lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulţi dintre aşa-zişii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situaţia de a nu-şi putea plăti facturile. Cei debranşaţi sau cei care nu au fost niciodată racordaţi la reţea rămân invizibili pentru stat. Astfel, ajutoarele merg la vulnerabilii „greşiţi”, iar cei mai afectaţi continuă să fie lăsaţi deoparte„, susţin specialiştii în energie.