Piaţa auto din România, pe un trend ascendent cu aproape 18%, în 2016. Perspective de scădere în 2017

Statistica relevă, totodată, că anul 2016 s-a încheiat cu un volum al vânzărilor de peste 142.000 de unități, cifră foarte apropiată de cea înregistrată în primul an al crizei pe piața auto, respectiv 2009, cu vânzări de circa 148.000 de unități.

La nivelul producției naționale de autovehicule, per ansamblul anului trecut s-au consemnat 359.306 de unități, echivalentul unei scăderi de 7,2% față de 2015. Din acest total, Dacia a produs 320.457 de unități, iar 38.849 unități compania Ford. Cele mai mari volume ale vânzărilor le-a consemnat modelul Dacia Duster, din care au fost fabricate 190.825 de unități (+11,9% față de 2015), urmat de Dacia Sandero (51.778 unități,—10,8%), Dacia Logan MCV (40.480 unități, +0,6%), Ford B-Max (38.849,—19%) și Dacia Logan (37.014 unități,—47,2%), scrie Agerpres.

În aceea ce privește exporturile, acestea s-au situat, în 2016, la 326.089 de unități, în scădere cu 8,2% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Cel mai exportat model a fost Dacia Duster — cu 183.860 unități (+13%), urmat de Dacia Sandero (44,317,—15,1%) și Ford B-Max (38.857 unități,—19%). La modul general, 90,7% din producția națională realizată în cursul anului trecut a fost exportată, în comparație cu 91,7% în 2015.

Cu un volum total de 142.020 unități noi vândute în 2016, piața auto națională înregistrează un salt de 17,8% față de anul anterior, iar din acest total 115.004 unități au fost autoturisme, în creștere cu 17% comparativ cu 2015.

Alte articole

Fir întins la fonduri. Sunt disponibile 53 de milioane de euro, cum primesc românii bani pe card

Se dau bani de la stat. Vești bune pentru acești români, conturile le-au fost deja alimentate

Clasamentul vânzărilor de mașini noi este condus de Dacia, cu 35.448 unități (30,8% cotă de piață), urmată de Volkswagen (11.983 unități, 10,4% cotă), Skoda (10.268 unități, cotă de 8,9%), Renault (8.351 unități, cotă de 7.3%) și Ford (6.957 unități, cotă de 6%).

În funcție de tipul de combustibil, datele APIA arată că, în 2016, motorizările diesel au scăzut până la 49,3% din total piață, față de anul 2015, când procentajul se situa 53,5%.

La capitolul mașinilor ‘verzi’ (electrice și hibride) s-a înregistrat o dublare a volumelor în anul precedent, respectiv 1.183 de unități față de 496 de unități, în 2015. Pe segmentul strict al mașinilor electrice, se remarcă un salt al vânzărilor de 237%, comparativ cu anul anterior, la 167 de unități de la 46 de unități.

Reprezentanții APIA estimează pentru anul 2017 o scădere a volumelor de vânzări le autovehiculelor noi, una dintre cauze fiind renunțarea la Timbrul de mediu și lipsa de alternativă la această măsură.

‘(…) în acest an (2016 — n. r.) s-a manifestat un factor de distorsiune a pieței auto. Este vorba, în mod evident, despre afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate, ceea ce produce un impact negativ asupra vânzărilor de autovehicule noi, dar și asupra bugetului de stat, care pierde anual sute de milioane de euro. În acest context, anul 2016 înregistrează un nou record al înmatriculărilor de autoturisme rulate provenite din import, respectiv circa 300.000 de unități, ceea ce reprezintă o creștere cu 20% comparativ cu anul 2015. Dacă la situația de mai sus adăugăm eliminarea Timbrului de mediu, fără ca acesta să fie înlocuit de măsuri echivalente, putem considera că avem, la începutul anului 2017, o conjunctură nefavorabilă pe piața auto, ceea ce face ca acest an să fie unul de scădere, poate chiar consistentă, a vânzărilor de autoturisme. Un calcul estimativ arată că, odată cu dispariția Timbrului de mediu, vom avea un raport al vânzărilor de 1 la 5, față de 1 la 3 (mașină nouă vândută vs mașini rulate vândute — n. r.)’, a declarat, joi, președintele APIA, Ernest Popovici.

La începutul lunii ianuarie, Daniel Constantin, vicepremier și ministru al Mediului, a susținut că vor exista măsuri compensatorii pentru industria auto, odată cu eliminarea Timbrului de mediu, argumentând că principala problemă în acest sector nu este colectarea, ci cheltuirea fondurilor și dezvoltarea de programe.

„Este o discuție pe care o vom avea la momentul când se va elabora bugetul. Timbrul de mediu s-a atacat tot timpul în instanță, iar statul trebuie să plătească eșalonat foarte mulți bani pentru cei care au plătit acest timbru de mediu. (…) Problema nu este neapărat cum să alimentăm (Administrația Fondului pentru Mediu — n. r.), pentru că, dacă vă uitați, 70% din fondurile pe care le-au avut nu s-au cheltuit. Deci, nu e problema colectării, ci problema cheltuirii și dezvoltarea de programe în această zonă și pentru a face un mediu mai prietenos”, a explicat Constantin, la Digi 24.

Timbrul de mediu pentru autovehicule era inclus în cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate.

Citeşte şi 15 parcări subterane noi, în Capitală cu peste 9.000 de locuri în total. Unde vor fi construite