„Pilonul 4” de pensii ar putea deveni realitate în România. Mai mulți deputați au depus un proiect inspirat de sistemul american: „Avem nevoie de capital autohton mai puternic” DOCUMENT

„Pilonul 4” de pensii ar putea deveni realitate în România după ce deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui, deputatul PNL Sebastian Burduja și senatoarea PNL Gabriela Horga au depus la Senat o propunere legislativă pentru  înființarea și funcționarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP).

„Pilonul 4” de pensii ar putea deveni realitate în România

Proiectul legislativ a fost semnat de parlamentari de la toate grupurile parlamentare, fiind vorba de 41 de senatori și 68 de deputați, potrivit informațiilor de pe site-ul Senatului. Anunțul a fost făcut de Gabriela Horga pe pagina sa de Facebook:

Citește și : Legea pensiilor militare ar putea fi amânată. Premierul Ilie Bolojan promisese că va fi finalizată înainte de Paște SURSE

„Fiecare român trebuie să aibă șansa reală de a-și construi un viitor financiar sigur. România nu mai poate evita o realitate evidentă: tot mai puțini angajați susțin tot mai mulți pensionari. Iar, în aceste condiții, sistemul public nu va putea asigura, singur, un nivel de trai decent pentru generațiile viitoare”, a scris Gabriela Horga.

Alte articole

Legea pensiilor militare ar putea fi amânată. Premierul Ilie Bolojan promisese că va fi finalizată înainte de Paște SURSE

Anunț de ultimă oră pentru seniori. S-au făcut plățile pentru pensii! CÂND vor fi banii pe card

CIIP-urile reprezintă instrumente de economisire voluntară pe termen lung, deschise la societăți de servicii de investiții financiare (SSIF)/ sau brokeri. Ele au rolul de a asigura un venit suplimentar la pensie.

Proiectul propune două tipuri de conturi:

• CIIP-S (Scutire): Contribuțiile se fac din venitul net (fără deductibilitate), dar retragerile și câștigurile sunt scutite de impozit (modelul TEE).
• CIIP-D (Deductibilitate): Contribuțiile de fac din venitul brut, însă valoarea activelor se impozitează la momentul retragerii.

Sunt permise investiții în acțiuni, obligațiuni sau fonduri listate pe piețe reglementate din state membre OCDE. Sunt interzise instrumentele derivate folosite în scop speculativ.

Conturile vor fi monitorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), iar pe perioada deținerii veniturile sunt scutite de impozit și contribuții sociale.

„Ce aduce nou acest proiect? Un mecanism simplu și eficient prin care fiecare român poate economisi pentru pensie investind pe piața de capital – după propriile alegeri.

Este un model care funcționează deja în economii dezvoltate, precum SUA sau Marea Britanie, unde astfel de conturi au crescut masiv economisirea și au contribuit la dezvoltarea piețelor financiare.

România are deja Pilonul II, III și pensiile ocupaționale. Acest proiect vine să le completeze cu un instrument nou, flexibil, în care tu decizi cum sunt investiți banii tăi.

Dincolo de pensii, este și o soluție pentru o problemă mai largă: România economisește, dar investește prea puțin. Avem nevoie de capital autohton mai puternic, iar economiile românilor pot deveni un motor real de creștere economică”, a mai scris Gabriela Horga.

Ce avantaje ar putea avea românii

Inițiatorii justifică proiectul privind „Pilonul 4” prin prisma faptului că îmbătrânirea populației duce la deteriorarea ratei de înlocuire a pensiilor publice, prin faptul că alte state aplică acest model cu succes și prin plafonul redus de deductibilitate pentru Pilonul III, de numai 400 de euro pe an.

Practic, impozitul pentru profitul din investiții va fi scăzut, administratorul va decide în ce investește, față de Pilonul II sau Pilonul III, iar cei care au venituri mari vor putea plăti mai puține taxe prin scăderea sumelor investite din baza de impozitare.

Deși Pilonul III este voluntar, sistemul ar elimina bariera de 400 de euro pe an cu pragul de deductibilitate, încurajând economisirea direct pe piața de capital.  Investitorii ar avea libertatea de a alege între reducerea impozitului în prezent sau scutirea totală a câștigurilor la momentul pensionării fără a fi limitați de plafoanele rigide ale sistemului actual.

Mai mult, banii sunt în contul fiecărei persoane, nu într-un fond comun administrat de stat, ceea ce oferă o proprietate clară și o siguranță psihologică mai mare.

CIIP va contribui, susțin inițiatorii, la creșterea ratei de economisire a gospodăriilor, dezvoltarea pieței de capital, finanțarea economiei reale prin investiții în acțiuni și obligațiuni listate și reducerea dependenței de finanțarea bancară.

Care sunt eventualele riscuri

• Pentru cei care însă nu sunt familiarizați cu lumea investițiilor, sistemul propus poate fi riscant prin prisma alegerilor investiționale. Libertatea este o sabie cu două tăișuri – dacă alegi investiții foarte riscante și piața scade înainte de pensie, statul nu îți garantează recuperarea pierderilor.
• Pentru a funcționa, acest sistem necesită ca românii să înțeleagă cum funcționează bursa. Fără educație, mulți ar putea evita instrumentul sau ar putea face alegeri greșite. De exemplu, achiziții bazate pe „ponturi” pot transforma contul de pensie într-unul de pariuri.
• Deși legea oferă avantaje fiscale, utilizatorul va trebui să plătească comisioanele brokerului prin care deschide acest cont, care sunt neplafonate comparativ cu cele plătite de administratorii de pensii private.
• Un risc poate apărea și din instabilitatea legislației din România. Dacă alegi varianta în care plătești impozit la retragere (peste 20-30 de ani), te bazezi pe promisiunea că impozitul de atunci va fi rezonabil. Nu este însă exclusă ipoteza ca statul să mărească semnificativ taxele pe retrageri în viitor, de exemplu pentru a acoperi deficitele bugetare.
• Ca și în cazul Pilon II și Pilon III, banii pot fi retrași înainte de ieșirea la pensie în „situații speciale”. Dacă definiția acestor situații este prea restrictivă, banii pot rămâne blocați zeci de ani în cont. Dacă este prea permisivă, sistemul își pierde scopul de pensie, oamenii retrag banii pentru vacanțe sau mașini și rămân tot descoperiți la bătrânețe.

Citește și : Anunț de ultimă oră pentru seniori. S-au făcut plățile pentru pensii! CÂND vor fi banii pe card

• Sancțiunile propuse pentru societățile de servicii de investiții financiare (SSIF-uri) care încalcă legea sunt surprinzător de mici – amenzi contravenționale între 1.000 lei și 10.000 lei. Pentru o instituție financiară care administrează portofolii de milioane de euro, o amendă de maximum 2.000 de euro nu reprezintă un factor de descurajare real în cazul nerespectării obligațiilor de informare sau de separare a activelor. În România, ar putea fi văzută de un broker mare ca o simplă „taxă pentru a ignora regulile”.
• Documentul prezintă un scenariu optimist care poate induce în eroare investitorii neexperimentați. Se oferă exemplul unui randament mediu de 8% pe an timp de 35 de ani. Deși este posibil pe piața de capital, un randament de 8% constant timp de peste trei decenii este o estimare ambițioasă și nu ține cont de perioadele de recesiune sau de inflația care poate eroda valoarea reală a celor 2,2 mil. lei menționați ca sumă acumulată la final.