Pîslaru avertizează că rata de ocupare a forței de muncă din România este „o catastrofă” și că presiunea pe piața muncii va crește după pensionarea „generației decrețeilor” în 2032–2034

Rata de ocupare a forței de muncă din România reprezintă „o catastrofă”, iar presiunile asupra pieței muncii vor crește semnificativ în perioada 2032–2034, când generația „decrețeilor” va ieși la pensie, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii, conform Agerpres. „Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitați, la categoria de vârstă între 20 și 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mișcare anume în această direcție. (…) Asta înseamnă că aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi. Și dacă luăm în considerare migrația se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forței de muncă, pentru bărbați aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, așadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa”, a spus Pîslaru.

Legea salarizării, explicată pe Facebook de Dragoş Pîslaru: „Dacă mai dai nişte măriri sau nişte indexări, inechităţile cresc”

Acesta a avertizat că deficitul de forță de muncă și de competențe nu este o problemă punctuală, ci una structurală, care va deveni mai accentuată odată cu pensionarea generației „decrețeilor” în intervalul 2032–2034. „Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Și nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiții. Are beneficii. Și chiar acum, costul inacțiunii este de fapt uriaș. Și vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generație mare, numită generația decrețeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă, deoarece vor exista mulți oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piața muncii se va contracta și mai mult”, a mai afirmat ministrul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pîslaru a subliniat că România se confruntă și cu o „capcană a veniturilor medii”, în care creșterea economică nu poate fi susținută exclusiv prin consum. „În România nu se înțelege pe deplin că există – ceea ce economiștii numesc – o capcană a veniturilor medii. O țară nu poate crește pe baza consumului și recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a țării. Și dacă vrem să depășim acest nivel, singurii doi factori acceptați de profesori și teoreticieni, pe de o parte, și de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investești în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competențe, și inovația, care include modernizarea tehnologiei”, a remarcat Pîslaru.

Alte articole

Legea salarizării, explicată pe Facebook de Dragoş Pîslaru: „Dacă mai dai nişte măriri sau nişte indexări, inechităţile cresc”

Pîslaru vrea să repare pe Facebook ce nu s-a reușit în guvern. Sesiune live dedicată legii salarizării, pentru care românii îi pot trimite întrebări și sugestii

Citește și Sindicaliștii din Sănătate amenință cu greva generală! ”Este anormal să scazi salariile oamenilor”

Oficialul a adăugat că, deși există proiecte finanțate din fonduri europene, lipsește o strategie integrată pentru piața muncii, educație și economie.

„Și, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum știm, afectează complet piața muncii. Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populației active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Și pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie”, a mai arătat Pîslaru.

În ceea ce privește finanțarea dezvoltării, ministrul a subliniat că România nu se poate baza exclusiv pe fonduri europene.

„Alegerea României a fost să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR. Acum avem un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat. Singura modalitate a României de a avansa nu este doar concentrarea pe fondurile UE, ci este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime. Cu acest model ‘Trinitate’ putem avea de fapt un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro disponibil pentru perioada 2028-2034. Este singura modalitate de a avansa și prin care putem aborda cu adevărat probleme care nu sunt sectoriale, ci critice pentru dezvoltarea României”, a subliniat Pîslaru.

&n