Planeta se topeşte, s-a înregistrat cea mai călduroasă zi din toate timpurile. Oamenii de știință vor să „întunece” Soarele

Lumea a trecut prin cea mai călduroasă zi măsurată vreodată. Temperatura medie globală a ajuns la 17,01 grade Celsius, depăşind recordul din august 2016 de 16,92 grade Celsius, în timp ce valurile de căldură s-au făcut simţite în întreaga lume.

05 iul. 2023, 10:25
Planeta se topeşte, s-a înregistrat cea mai călduroasă zi din toate timpurile. Oamenii de știință vor să „întunece” Soarele

Luni, 3 iulie, a fost cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată la nivel mondial, potrivit datelor transmise de Centrul Naţional american pentru Predicţii de Mediu, relatează Reuters.

Temperatura medie globală a ajuns la 17,01 grade Celsius, depăşind recordul din august 2016 de 16,92 grade Celsius, în timp ce valurile de căldură s-au făcut simţite în întreaga lume.

Sudul Statelor Unite a fost în ultimele săptămâni sub o cupolă de căldură intensă. În China, un val de căldură persistent a adus temperaturi de peste 35 grade C. În Africa de Nord s-au înregistrat temperaturi de aproape 50 de grade Celsius. Chiar şi Antarctica, aflată în prezent în perioada de iarnă, a înregistrat temperaturi anormal de ridicate. Baza de cercetare ucraineană Vernadsky din Insulele Argentine ale continentului alb a depăşit recent recordul de temperatură din iulie, cu 8,7 grade Celsius.

Vreme extremă în mai multe zone din țară. Alerte cod portocaliu și galben de ploi torețiale în aproape toată țara. Cod roșu de furtuni în Prahova. În sud-est va fi caniculă cu temperaturi resimțite de peste 40 grade

„Aceasta nu este o piatră de hotar pe care ar trebui să o sărbătorim”, a declarat Friederike Otto, climatolog la Institutul Grantham pentru schimbări climatice şi mediu de la Imperial College London din Marea Britanie. „Este o condamnare la moarte pentru oameni şi ecosisteme”, spune cercetătorul.

Cea mai călduroasă zi, cauzată de El Nino

Oamenii de ştiinţă au declarat că schimbările climatice, combinate cu un model El Nino emergent, sunt de vină pentru astfel de recorduri. „Din nefericire, promite să fie doar primul dintr-o serie de noi recorduri stabilite în acest an, pe măsură ce creşterea emisiilor (de dioxid de carbon) şi a gazelor cu efect de seră, împreună cu un eveniment El Nino în creştere, împing temperaturile spre noi maxime”, a declarat Zeke Hausfather, cercetător la Berkeley Earth.

Cum s-ar putea pune un filtru Soarelui

Oamenii de știință vor să „întunece” Soarele ca să scăpăm de caniculă. La ce metode s-au gândit și cât sunt de realizabile
Tentativele omenirii de a da înapoi încălzirea globală nu au dat multe roade, așa că oamenii de știință vin cu idei radicale: ce-ar fi ca, în loc de a vindeca Pământul, am bloca Soarele. Mai exact, lumina reflectată de stea, astfel încât să contrabalanseze efectele încălzirii planetei. Pe scurt, ce-ar fi dacă am pune un filtru Soarelui. Este una dintre ideile luate în calcul, care apar într-un raport publicat de Casa Albă pe tema așa-numitei geo-inginerii solare. Statele Unite nu au dat încă undă verde unui astfel de proiect, dar vor să vadă cum ar putea arăta tehnologiile necesare, dacă s-ar ajunge la asta. Iată două moduri în care ar putea fi realizată, oricât de SF ar suna: fie injectarea unor aerosoli în stratosferă, care ar face ca razele de soare efectiv să ricoșeze din ele. Sau creșterea luminozității norilor, pentru ca ei să reflecte mai bine lumina solară.

Cristian Presură, fizician, pentru Digi24: Este vorba să primim mai puțină lumină de la Soare, adică o parte din razele solare să fie reflectate înapoi în spațiu, astfel încât să ne încălzească mai puțin. Este un studiu comandat de Casa Albă și ia în calcul posibile scenarii, eventual chiar scenarii SF prin care s-ar putea realiza acest lucru. De asemenea, studiul detaliază și impactul și riscurile unor astfel de măsuri. Nu dă niciun fel de recomandare, este un studiu pur și simplu din curiozitate, să-l numim așa.

Oare chiar putem să reflectăm înapoi în spațiu lumina Soarelui astfel încât să reducem semnificativ temperatura pe Pământ? Studiul vine cu unele metode. Una dintre ele este folosirea aerosolilor, particule mici care vor reflecta lumina Soarelui și lumina va fi împrăștiată, o parte în spațiu.

Cea de-a doua este creșterea reflectivității norilor: lumina se va împrăștia puțin înapoi. Ar mai fi și opțiunea plasării de oglinzi în spațiu care să reflecte lumina Soarelui înapoi. Bineînțeles că ne putem întreba cât de realist este așa ceva, pentru că am avea nevoie de niște oglinzi foarte mari, iar noi abia reușim să trimitem niște sateliți în spațiu.

De asemenea, mai există posibilitatea creșterii reflectivității solului. Este vorba despre un set de măsuri și dacă mă uit la ele, unele dintre ele într-adevăr arată science fiction. Pe de altă parte, celelalte vor crea probleme pe Pământ.

Măsura cu norii nu o văd posibilă în primă instanță pentru că am avea nevoie de o creștere considerabilă a reflectivității, având în vedere că norii nu acoperă o suprafață foarte mare în mod continuu.

Pe de cealaltă parte, metoda cu aerosolii mai degrabă ar face probleme, pentru că în raport se specifică faptul că ea influențează startul de ozon, iar noi suntem într-un proces în care acest strat se reface, din cauza unor lucruri rele pe care le-am creat noi acum câteva zeci de ani. Această metodă interferează cu acest proces de refacere și ne creăm probleme.

Capitala, sub ape. Mașini blocate în trafic, haos uriaș în zona Gara de Nord din cauza inundațiilor – VIDEO
Pericolul de pe litoralul românesc, primii turişti morţi înecaţi

Sezonul estival este în toi și deja au apărut primele cazuri de înec pe litoralul românesc. Potrivit informațiilor oferite de către autorități, doi bărbați au murit înecați. Se fac cercetări pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care aceștia s-au stins din viață.

Vara este sezonul distracției și mulți dintre români ajung pe litoralul românesc. Însă, pentru unii dintre aceștia vacanța la mare se transformă într-o adevărată tragedie. Statisticile autorităților române arată că 30 de persoane mor anual pe litoralul Mării Negre. Se pare că și în acest an lucrurile stau la fel, iar primele cazuri de înec au apărut.

Două persoane deja și-au pierdut viața pe litoralul românesc. Este vorba despre un tânăr de 33 de ani. Corpul acestuia a fost găsit în zona portului din Mangalia, iar autoritățile au demarat cercetările. Cea de-a doua victimă este un bărbat în vârstă de 80 de ani, care s-a înecat în Lacul Techirghiol. Pe cel din urmă medicii au încercat minute bune să-l resusciteze, însă eforturile acestora au fost în zadar.

Anul, în sezonul estival, zeci de oameni își pierd viața la Marea Neagră. Potrivit unui studiu, în medie 30 de oameni mor înecați. Se pare că acest fenomen tragic este cauzat de ceea ce specialiștii numesc curenții rip sau de ruptură. Acești curenți sunt orientați dinspre plajă spre larg, iar efectul generat este tragerea în larg a oamenilor prinși, nu scufundarea lor.

„În condițiile în care valurile se sparg, deci atunci când avem, să spunem, o furtună ușoară în care turiștii pot să intre în apă, deci nu este arborat steagul roșu al salvamarilor, valurile creează un anumit gradient de presiune care este orientat către larg, iar acest gradient practic se descarcă apoi către mare în zona cu cea mai mică rezistență. Și de cele mai multe ori zona aceasta cu cea mai mică rezistență este reprezentată de anumite breșe, anumite canale de scurgere în relieful sumers.

Curenții rip de pe plajele românește sunt destul de puternici, adică, din măsurătorile noastre, ei pot dezvolta viteze medii de aproximativ 0,4-0,5 metri pe secundă (mps), cu viteze maxime instantanee de 1,5-1,6 mps. Că să putem face o comparație, de exemplu un înotător obișnuit cu experiență înoată cam cu 0,8 metri pe secundă, un înotător olimpic cu aproximativ 2-3 mps, iar viteza de curgere a apei într-un râu de munte este de aproximativ 1-2 mps. Deci, practic, a înota împotriva unui astfel de curent e ca și cum ai încerca să înoți într-un râu de munte în amonte. Practic, nu ai nicio șansă să înaintezi”, a explicat Florin Tătui, cercetător conferențiar universitar și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.