În ultimele aproximativ două decenii, astronomii au confirmat existenţa a peste 4.000 de planete în afara Sistemului Solar, pe orbita altor stele din Calea Lactee. Aceste descoperiri au dezvăluit faptul că unele dintre aceste planete sunt foarte diferite de cele care fac parte din Sistemul Solar. Unele dintre ele sunt planete gazoase gigantice, din categoria lui Jupiter, însă se află pe orbite mai apropiate de stelele lor decât se află Mercur faţă de Soare.
O planetă din clasa "Jupiter fierbinte este o planetă mare, asemănătoare lui Jupiter, care încheie o orbită completă în jurul stelei sale în mai puţin de 10 zile", explică coordonatorul acestui studiu, James McCormac, astronom la Universitatea din Warwick, Anglia. "Prin comparaţie, Jupiter finalizează o orbită completă în jurul Soarelui în aproximativ 12 ani".
Câteva astfel de planete gigantice şi fierbinţi descoperite până în prezent încheie o orbită completă în jurul unei stele în mai puţin de o zi. Apropierea dintre astfel de planete şi stelele lor le transformă în ţinte ideale pentru astronomii care doresc să studieze interacţiunile gravitaţionale dintre astfel de obiecte cosmice, similare forţelor mareice dintre Pământ şi Lună. Însă astfel de planete sunt rare, conform lui McCormac.
Citeşte şi Oamenii au văzut pe cer un "dragon de foc". O gaură neagră a explodat în Calea Lactee
Recent astronomii au descoperit poate cea mai extremă astfel de planetă gigantică şi fierbinte dintre toate - una care îşi încheie orbita în doar puţin peste 18 ore. Astronomii au analizat această planetă, ce a primit denumirea de catalog NGTS-10b, prin intermediul sistemului Next Generation Transit Survey (NGTS), un sistem automat de 12 telescoape din cadrul Observatorului Paranal amplasat în deşertul Atacama din Chile. Sistemul "NGTS a fost conceput pentru a descoperi în special exoplanete de talia lui Neptun. În procesul de descoperire a unor planete mai mici, iată că descoperim şi destul de multe planete gigantice", a mai susţinut McCormac.
Această exoplanetă se află pe orbita stelei NGTS-10, o stea pitică portocalie cu masa şi diametrul de aproximativ 70% din cele ale Soarelui. Distanţa exactă dintre Pământ şi NGTS-10 nu este încă cunoscută, dar oamenii de ştiinţă se aşteaptă să fie între 980 şi 1.140 de ani lumină. Exoplaneta NGTS-10b are de aproximativ 2,1 ori masa lui Jupiter şi de 1,2 diametrul celei mai mari planete din Sistemul Solar. Orbita sa se află la aproximativ 1,4% dintr-o unitate astronomică (UA - distanţa medie de la Pământ la Soare, adică 150 de milioane de kilometri). Prin comparaţie, orbita lui Mercur se află la 38,7% dintr-o unitate astronomică faţă de Soare.
Există şi alte planete pe orbite mai apropiate decât este NGTS-10b faţă de steaua sa "dar aceste planete sunt mult mai mici", conform lui McCormac. Deţinătoarea acestui record este, deocamdată, K2-137b, o exoplanetă care are aproximativ 90% din diametrul Pământului şi care îşi încheie orbita în jurul unei pitice roşii în doar 4,3 ore.
Deşi NGTS-10b este foarte apropiată de steaua NGTS-10, aceasta nu este o stea deosebit de fierbinte, având o temperatură la suprafaţă cu aproximativ 1.380 grade Celsius mai mică decât cea a Soarelui.
Planeta NGTS-10b are însă o problemă pentru viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Ea se află atât de aproape de steaua sa încât astronomii suspectează că în viitor ar putea să ajungă să fie distrusă de aceasta. Conform estimărilor astronomilor, perioada sa orbitală va scădea cu aproximativ 7 secunde la fiecare 10 ani. Dacă această estimare este corectă, peste aproximativ 38 de milioane de ani această planetă gigantică se va prăbuşi în steaua pe orbita căreia se află.
Studiul care prezintă pe larg caracteristicile acestei exoplanete a fost publicat online la 26 septembrie şi trimis spre evaluare şi publicare revistei Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
facebook
twitter
