Plângere penală împotriva unor angajaţi ai DNA, depusă de Horia Georgescu, Ingrid Mocanu şi alte persoane acuzate în dosarul ANRP

Denunţătorii, foşti membri în Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANPR, îi acuză pe experţii DNA de ilegalităţi în efectuarea rapoartelor de evaluare ale unor terenuri, rapoarte pe baza cărora s-a stabilit că beneficiarii despăgubirilor au primit compensaţii supraevaluate.

„În temeiul suspiciunii că despăgubirile au fost supraevaluate, singurul mijloc de probă pentru această susținere au fost rapoartele de constatare ale numiților împotriva cărora am formulat prezenta plângere, au fost adoptate măsuri preventive împotriva noastră (arestare, control judiciar, etc.) și am fost trimiși în judecată fiind acuzați de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prin aceea că exercitându-ne atribuțiile de serviciu în mod defectuos am acceptat ideea că s-ar putea produce un prejudiciu (abuz în serviciu cu intenție indirectă).

Dincolo de discuțiile privind atribuțiile noastre, de interpretarea diferită/contrară legii a actelor normative aplicabile, de neprecizarea textelor de lege pe care se presupune că le-am fi încălcat, de neprecizarea laturii subiective a pretinsei infracțiuni, etc. – lucruri care nu au legătură cu prezenta cauză, trebuie să precizăm că nimeni nu a fost acuzat că a avut drept obiectiv/scop ca beneficiarii să primeacă despăgubiri mai mari decât aveau dreptul.

Această precizare este importantă pentru a demonstra rolul esențial pe care concluziile rapoartelor de constatare le-au avut în economia cauzei”, se arată în plângerea penală.

Alte articole

Lovitură de teatru: DNA a clasat dosarul „Dragnea, vizită la Trump” după patru ani de anchete şi procese. Motivul: fapta nu există!

DNA efectuează percheziții la Primăria Cluj-Napoca. Cine sunt persoanele vizate și ce posturi ocupă în primăria lui Emil Boc

Experţii vizaţi sunt Cătălin Cucoară, Dorel Pstelnicu şi Radu Cristian Oltei. „În opinia noastră, persoanele împotriva cărora formulăm plângere penală se fac vinovate de comiterea următoarelor fapte prevăzute de legea penală: abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal); fals intelectual (art. 321 alin. 1 Cod Penal); uz de fals intelectual (art. 323 Cod Penal); mărturie mincinoasă (art. 273 alin. 1, raportat la alin. 2 lit. c Cod Penal), inducerea în eroare a organelor judiciare (art. 268 alin. 2 Cod Penal)”, se mai arată în denunţ.

„Așa cum am arătat, făptuitorii sunt specialiști DNA, persoane pe care legea le definește ca fiind „specialiști cu înaltă calificare” (art. 11 alin. 1 din OUG 43/2002).

În aceste condiții, activitatea lor trebuie să se supună unor standarde profesionale înalte, corespunzătoare pregătirii lor, în aprecierea activității lor, instanța sau organele de urmărire penală trebuind să aplice standarde mai înalte decât în cazul unor persoane având pregătire profesională obișnuită.

Necesitatea respectării unor standarde mult mai înalte rezultă și din faptul că, pe baza constatărilor lor, drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sunt restrânse.

Având în vedere faptul că funcția coercitivă a statului se întemeiază și pe constatările specialiștilor DNA, rezultă că și aceste rapoarte trebuie să respecte principiul legalității procesului penal (art. 2 C.Pr.Pen.) și că specialiștii au obligația de a asigura aflarea adevărului pe bază de probe (art. 5 C.Pr.Pen.).

Obiectul plângerii noastre este acela că specialiștii DNA (cu intenție directă) au efectuat constatări întemeindu-se pe afirmații neconforme realității, pe fals, pe încălcări ale normelor lor profesionale și chiar pe încălcări ale regulilor elementare ale matematicii.

Redactarea și transmiterea spre utilizare a unor raporte de constatare având neajunsurile de mai sus reprezintă o încălcare a principiului legalității procesului penal (art. 2 C.Pr.Pen.), a obligației de asigurare a adevărului (art. 5 C.Pr.Pen.), a dreptului nostru la apărare (art. 10 C.Pr.Pen.) și a prezumției de nevinovăție (art. 4 C.Pr.Pen.), așa cum vom dezvolta mai jos”, se mai arată în denunţ.