Planul ar fi fost elaborat de doi emisari prezidențiali, americanul Steve Witkoff și rusul Kirill Dmitriev, și este descris ca o încercare de a găsi o soluție de compromis la conflictul prelungit. Potrivit Axios, propunerea ar include și retragerea forțelor ucrainene din zonele neocupate ale Donbasului, transformarea acestora într-o „zonă demilitarizată” și stabilirea unor mecanisme prin care Rusia să compenseze financiar pierderile Ucrainei printr-o taxă de utilizare a terenului.
În contrapartidă, Moscova ar putea accepta anumite concesii în regiunile Zaporojie și Herson, controlate parțial, însă acest aspect nu este clar definit. Mai multe detalii controversate apar în informațiile publicate de Financial Times, conform cărora planul ar presupune ca Kievul „să-și reducă armata, să înceteze să mai primească anumite arme occidentale și să renunțe la găzduirea trupelor străine”.
The Telegraph notează că ideea de „închiriere” reflectă abordarea de tip tranzacțional a fostului președinte american Donald Trump în politica externă, întrucât conceptul presupune plata unei „taxe pe teren” pentru o regiune strategică și bogată în minerale. Totuși, Constituția Ucrainei impune un referendum pentru orice transfer de teritoriu, iar un astfel de vot ar avea șanse infime de reușită. Un acord de închiriere ar evita tehnic obligativitatea unui astfel de referendum, ceea ce, în opinia surselor citate, ar face propunerea juridic posibilă.
Potrivit NBC, Ucraina nu ar fi fost implicată în redactarea planului și ar fi fost informată doar la modul general. O sursă apropiată autorităților de la Kiev a caracterizat momentul presentarării ca fiind ales strategic, „în mijlocul unui scandal de corupție în guvernul președintelui Volodimir Zelenski”, sugerând o posibilă încercare a Moscovei de a exploata vulnerabilitățile politice ale Ucrainei.
Nici aliații occidentali nu ar fi fost puși în temă. Un diplomat britanic a declarat pentru Politico că Londra nu avea cunoștință despre propuneri, în ciuda relațiilor strânse cu Washingtonul. La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a transmis că Bruxellesul „nu va accepta nicio inițiativă de pace negociată fără știrea Kievului”, reafirmând poziția europeană conform căreia Ucraina trebuie să fie parte directă în orice proces de negociere.
Pe ambele maluri ale Atlanticului, oficialii occidentali s-au distanțat rapid de document. Contactat de Kyiv Post, un înalt oficial american a respins presupusul plan, calificându-l drept o „fantezie maximalistă a Kremlinului”, sugerând că este vorba despre un set de revendicări exagerate, promovate de Moscova pentru a testa limitele și unitatea Occidentului.