În medie, în perioada 2011-2014, plățile efectuate, în total de 1,622 miliarde lei, au reprezentat doar 72% din prevederile definitive aprobate, de 2,249 miliarde lei, acest lucru datorându-se, conform raportului, în principal fundamentării incorecte a acestor cheltuieli, pornind de la valoarea acordurilor cadru aflate în derulare, și nu de la necesitățile efective, dar și insuficienței resurselor (deschiderile de credite fiind sub valoarea prevederilor definitive).

De asemenea, există diferențe și fluctuații mari de la an la an, care se explică tocmai prin lipsa unor programe concrete structurate pe orizonturi medii și mari de timp. Și între sectoare se observă diferențieri mari în fundamentarea cheltuielilor. Astfel în timp ce la nivelul Sectorului 3 (cu valorile cele mai mari) execuția bugetului a reprezentat 93% (plăți raportate la prevederi), la Sectorul 5 (cu valorile cele mai mici), execuția bugetară a fost de numai 18%.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Frumoasa Andra s-a stins pe patul de spital după două săptămâni ...

O fetiţă de nici doi ani a murit după ce a înghițit biluţe ...

„Activitatea de amenajare și întreținere spații verzi a fost o acțiune prioritară în construcția bugetelor Sectoarelor Municipiului București, așa cum rezultă din structura cheltuielilor entităților auditate, în perioada 2011-2014, acestea având o pondere medie de aproximativ 40% din totalul plăților realizate”, se menționează în raport.

În cazul Sectoarelor 3 și 4, unde plățile pentru spațiile verzi s-au realizat în principal de primăriile de Sector, valoarea lucrărilor pentru amenajarea spațiilor vezi a variat foarte mult de la un an la altul, de la 19% la 72% în cazul Sectorului 3 și de la 23% la 40% din totalul plăților realizate la Sectorul 4.

În cazul Sectorului 6, ADPP 6 a alocat peste 70% din buget pentru amenajarea spațiilor verzi, în fiecare dintre cei patru ani, iar în cazul Sectorului 1, ADP Sector 1 a alocat între 40-66% din buget pentru amenajarea spațiilor verzi.

În cazul Sectorului 5, ADP Sector 5 a alocat fondurile cele mai puține pentru lucrările aferente spațiilor verzi, acestea variind între 7%-25%, restul fondurilor fiind utilizate în principal pentru plata lucrărilor de asfaltare drumuri.

„Menționăm că la nivelul Municipiului București nu există o strategie, un program sau politică unitară și nici normative, standarde de cost, norme calitative sau de dotare, pe baza cărora să fie fundamentate prevederile bugetare, fapt care se reflectă în rezultatele analizei prevederilor bugetare și a plăților cu această destinație pe perioada auditată. Totodată, fundamentarea bugetului în general, nu a avut la bază planuri și studii privind materialul dendro-floricol care se plantează, amplasamentele, speciile și costurile estimate în funcție de tipul de sol și gradul de degradare al vegetației, fundamentarea făcându-se de obicei pe baza contractelor multianuale aflate în derulare, planurile de activitate cuprinzând de obicei acela.i tip de lucrări cu cele din anul precedent”, se mai precizează în raport.

De asemenea, în fundamentarea bugetelor nu au fost avute în vedere implementarea strategiilor și obiectivelor prevăzute în planul de acțiune pentru mediu așa cum rezultă din rapoartele Agenției pentru Protecția Mediului București, în care unul dintre obiectivele principale îl reprezintă reînființarea pepinierelor aparținând instituțiilor publice.

Totodată nu au fost planificate și bugetate cheltuieli pentru acțiuni de identificare și amenajare de noi spații verzi având în vedere raportul deficitar în care se găsește municipiul București față de cerința Uniunii Europene transpusă în OUG nr. 114/2007, de 26 mp/locuitor la nivelul anului 2013, și pentru readucerea în circuit și amenajarea spațiilor degradate.

În cadrul instituțiilor auditate, doar două au menționat în documentele privind fundamentarea prevederilor bugetare anuale anumite planuri și strategii, și anume: Sector 2 — ADP Sector 2—Strategia de dezvoltare durabilă a Sectorului 2 aprobată în 2008 și Sector 6 — ADPDU Sector 6 — Planul de acțiune anual pentru realizarea programului de guvernare 2013-2016 pentru obiectivul „Mediu”.

În cazul ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București) și a celorlalte patru sectoare, în fundamentarea bugetelor nu au fost elaborate și menționate planurile locale de acțiune pentru mediu, propunerile de buget făcându-se prin analizarea propunerilor serviciilor implicate, în funcție de execuția bugetară a anului anterior și a valorii contractelor multianuale aflate în derulare.

„Un caz particular l-a reprezentat ALPAB, la care în anul 2011 s-a constatat depășirea prevederilor bugetare, fapt ce a generat afectarea tuturor exercițiilor bugetare ulterioare, prin achitarea unor datorii restante. La toate entitățile însă, s-a reținut că elaborarea bugetelor nu se bazează pe proiecte și programe concrete aprobate de ordonatorul principal, în scopul finanțării acțiunilor de îmbunătățire a condițiilor de mediu cărora să le fie asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență. Totodată nu s-a făcut nicio estimare anuală a țintelor și performanțelor acestor programe, raportat la costuri și efecte sociale și de mediu, nefiind analizată nici conformitatea acestora în condițiile inexistenței unor documentații de specialitate în domeniul amenajării peisagistice. Această abordare generează riscuri de alocare și utilizare a unor fonduri publice în mod ineficient și ineficace”, mai semnalează raportul.

Creșterea suprafețelor de spații verzi ca o componentă principală a îmbunătățirii condițiilor de mediu și climatice este unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020. Strategia a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde și al intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor și îmbătrânirea populației.

Prin HG nr. 529/2013 s-a aprobat Strategia națională a României privind schimbările climatice, 2013-2020. Conform acestei strategii, amenajarea teritoriului constituie un instrument important pentru evoluția societății, reprezentând practic implementarea politicilor economice, sociale și ecologice în zonele urbane. Sectorul rezidențial are o pondere de 40% din consumul energetic al UE, oferind un potențial deosebit pentru eficiență energetică și în consecință pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Astfel, prin elaborarea planului național de acțiune privind eficiența energetică s-a prevăzut o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Sectorul rezidențial cu 41,5 % până în 2020 față de media 2001—2005.

Pentru realizarea acestui obiectiv s-au prevăzut mai multe obiective specifice care vor contribui la atingerea obiectivului general printre care se numără și creșterea suprafețelor de spații verzi în zonele urbane și periurbane.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, norma de spațiu verde pentru un locuitor trebuie să fie de 50 mp. La nivelul Uniunii Europene, unde mediul urban reprezintă habitatul pentru circa 75% din populație, standardele în ceea ce privește spațiile verzi sunt de minimum 26 mp/locuitor.

La Viena acesta este de 120 mp/locuitor, Helsinki—100 mp/locuitor, Sofia 49 mp/locuitor, Roma 45 mp/locuitor, Berlin 38 mp/locuitor, Londra 27 mp/locuitor, în timp ce la București de 23 mp/locuitor.

„Se observă că indicele de spațiu verde per capita din București, de 23 mp, este cel mai mic, fiind foarte aproape de cel din Londra, dar de aproape 6 ori mai mic decât cel din Viena, și sub norma europeană de 26 mp per capita”, se precizează în raport.

Indicele de 23 mp/per capita a fost comunicat de UATMB în urma finalizării Cadastrului verde al Municipiului București — Registrul spațiilor verzi (datele conțin și suprafețele spațiului verde aferent domeniului privat) la finele anului 2012.

Astfel, urmare a nerealizării indicatorilor de mediu conform standardelor europene, România riscă eventuale sanc.iuni din partea Uniunii Europene.

În anul 2010, Romania a fost avertizată de Uniunea Europeană că urmează să se inițieze procedura de infringement datorită neluării măsurilor necesare pentru transpunerea în legislația națională a acquis-ului comunitar, dar și datorită depășirilor înregistrate la poluanții din aer, respectiv neducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor din Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului pentru Municipiul București.

Citeşte şi DEZVĂLUIRI ale Curţii de Conturi în „Afacerea Panseluţa” din Bucureşti. Cum aruncă primarii banii pe fereastră