Plouă cu găleata, se anunţă noi inundaţii. Şi Dunărea ar putea ieşi din matcă, autorităţile sunt în stare de alertă

ANM a emis alt Cod galben de ploi însemnate cantitativ, în judeţele Neamţ, Bacău, Vaslui, Galaţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa, se aşteaptă alte inundaţii.

Meteorologii au emis, pentru joi, o atenţionare Cod galben de ploi însemnate cantitativ, cu acumularea a 15-20 litri pe metru pătrat, în judeţele Neamţ, Bacău, Vaslui, Galaţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa. Tot joi, este Cod galben privind intensificări ale vântului în opt judeţe. De altfel, vântul va continua să aibă intensificări şi vineri, pe litoral, în timp ce judeţul Constanţa va fi sub Cod galben de ploi. În Bucureşti, temperaturile din timpul zilei vor fi mai mici decât mediile multianuale, maxima fiind de 20 de grade, iar cerul se va înnora, anunţă ANM.

Noi alerte COD GALBEN de ploi torențiale și vijelii. Sunt vizate inclusiv zonele lovite de viitură

Pompierii care au sprijinit echipele ISU Galaţi în intervenţiile desfăşurate după inundaţiile de la sfârşitul săptămânii trecute se vor întoarce, joi, la unităţile lor, urmând ca alţi aproape 1.000 de salvatori din 26 de unităţi subordonate IGSU să preia misiunile în zonele afectate. Pompierii continuă să intervină pentru a scoate mâlul din casele şi gospodăriile oamenilor, a evacua bunurile şi a curăţa drumurile.

Alte articole

Revine CANICULA. Meteorologii anunță cod GALBEN de căldură insuportabilă, inclusiv în București

Rupere de nori în orele următoare. ANM anunţă potop cu grindină şi fulgere în mai multe judeţe. Harta intemperiilor

Potrivit Inspectoratrului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), joi după-amiază, în sprijinul ISU Galaţi vor sosi forţe din 24 de inspectorate judeţene pentru situaţii de urgenţă (Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Botoşani, Cluj, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Maramureş, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Timiş, Teleorman, Vâlcea), de la ISU Bucureşti-Ilfov, precum şi de la Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă Ciolpani. După rotirea echipelor, pompierii care au intervenit în ultimele trei zile se vor retrage la unităţile lor.

”Noul personal dislocat în judeţul Galaţi este pregătit să îşi desfăşoare activitatea pentru cel puţin trei zile. În acest timp, pompierii continuă acţiunile esenţiale în gospodăriile afectate de inundaţii, evacuând mâlul din locuinţe, curţi şi subsoluri. În acelaşi timp, lucrează pentru curăţarea drumurilor locale de aluviunile aduse de ape, asigurând astfel accesul spre casele oamenilor. În plus, aceştia intervin pentru a evacua bunurile cetăţenilor”, a arătat sursa citată.

În perioada 16-19 septembrie, forţele de intervenţie din judeţul Galaţi au acţionat intens pentru a gestiona efectele produse de inundaţii. Acestea au fost implicate în evacuarea apei din 231 de gospodării, inclusiv beciuri, şi au avut peste 1.000 de misiuni pentru curăţarea curţilor, caselor, şanţurilor şi fântânilor afectate. Eforturile s-au concentrat şi pentru evacuarea apei şi a mâlului care au afectat 4 biserici, 10 şcoli şi centre sociale din judeţ. De asemenea, au intervenit pentru recuperarea animalelor şi realizarea unor lucrări de decolmatare.

Autorităţile monitorizează Dunărea, unde se aşteaptă inundaţii – Debitul fluviului, mai mult decât dublu până la finalul lunii / Puncte critice pe braţul Borcea / Probleme pot să apară dacă viitura durează forte mult

Autorităţile monitorizează întreg sectorul de Dunăre care traversează România, fiind aşteptată o viitură care va duce la creşterea nivelului apei până la finalul lunii. În perioada 28 – 29 septembrie, debitul va fi mai mult decât dublu faţă de această perioadă, dar specialiştii nu se aşteaptă la probleme deosebite decât dacă viitura ţine foarte mult.

”Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea FECHET, a convocat, astăzi, în format hibrid, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), constituit la nivelul MMAP. Şedinţa extraordinară a CMSU a fost organizată pentru a analiza situaţia hidrologică a Dunării în contextul hidrometeorologic existent în amonte de ţara noastră, unde cantităţile importante de precipitaţii au produs debite foarte mari ale acestui fluviu. Experţii de la INHGA au informat că debitul pe Dunăre, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 18–19.09.2024, a fost în creştere, având valoarea de 4200 m3/s, peste media multianuală a lunii septembrie (3800 m3/s)”, a transmis, joi, Ministerul Mediului.

Un nou ciclon lovește Europa după Boris. Va aduce vreme rece și furtuni puternice

Sursa citată a precizat că, pe baza datelor actuale, a estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalţi afluenţi importanţi ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitaţii în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenţii săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9200-9500 m3/s, în intervalul 28-29 septembrie 2024.

”Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară”, a mai transmis sursa citată.

Ministerul precizează că, în perioada 2020-2024, s-au mai înregistrat viituri cu valori maxime de debite la intrarea în ţară cuprinse în intervalul 9500 – 10500 m3/s, care nu au generat probleme deosebite, cu efecte de inundaţii pe sectorul românesc, după cum urmează: iunie 2020 – 9600 m3/s, februarie 2021 – 10500 m3/s, decembrie 2023 – 9600 m3/s.

”Dincolo de capacitatea digurilor de apărare  şi a lucrărilor hidrotehnice trebuie să nu fim deloc relaxaţi, trebuie să ne asigurăm că instituţiile Ministerului Mediului sunt pregătite, sunt în alertă şi să ştim cum să acţionăm când situaţia o impune. Vedem cu toţii că ne confruntăm cu o realitate care depăşeste statisticile (…) Solicit, de asemenea, reverificarea, în acest interval, a zonelor unde au fost probleme în trecut, de exemplu acolo unde au existat breşe sau unde există eroziuni de mal”, a subliniat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.

Specialiştii ANAR au informat că pe cursul Dunării, pe braţul Borcea, s-au identificat unele puncte critice, ce necesită o atenţie sporită: zona Bentu- Stelnica- Borduşani, dar şi în zona localităţii Ciocăneşti.

Prognoza meteo 20 septembrie 2024. Ce anunță meteorologii pentru finalul săptămânii

”La nivelele care sunt prognozate în momentul de faţă de INHGA, estimăm că doar pe acest sector – aval de Călăraşi până la Hârşova, apa va ajunge până la piciorul digului , dar rămânem în limita de sub 9.500 m3/s. În eventualitatea în care situaţia se va schimba în următoarele zile şi vom ajunge la debite de 13.500 m3/s, putem să menţionăm că nu vor fi depăşite coronamentele digurilor pe niciun sector pe Dunăre. Probleme pot să apară, însă, dacă viitura durează forte mult”, a mai transmis Ministerul Mediului.

Instituţia explică faptul că la cele trei puncte se încep acţiunile zilele acestea, cu caracter preventiv. În esenţă, tot sectorul Dunării va intra în monitorizare strictă.

Potrivit oficialilor Ministerului Mediului, guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, a informat membrii CMSU că, începând cu 02.08.2024, a dispus măsurarea săptămânală a adâncimilor din toate lacurile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

”La ultima verificare, din data de 12.09.2024, s-a observat o descreştere faţă de data iniţială de 02.08.2024, unele din lacuri fiind secate, iar altele cu un procent neînsemnat de apă. Se monitorizează săptămânal situaţia iar, în cazul în care sunt probleme, se va lua legătura cu UAT-ul vecin. Nu sunt semnale de alarmă până la momentul de faţă, dar se cunoaşte faptul că viitura abia începe şi se aşteaptă cote mărite începând cu această săptămână”, se mai arată în comunicatul ministerului.

Demnitarul a menţionat că în aceste zile au curăţat digul care face legătura între Sulina şi Sfântu Gheorghe, care este cel mai expus, pentru a putea deversa surplusul de apă în Marea Neagră.

Se anunţă inundaţii şi în vestul României

”Potrivit specialiştilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, pe parcursul zilei de joi (19 septembrie) şi în noaptea de joi spre vineri (19/20 septembrie), în Banat va ploua şi se vor acumula cantităţi mici de precipitaţii şi, izolat în zona de munte, peste 10 l/mp. Începând din dimineaţa zilei de vineri (20 septembrie) şi până marţi (24 septembrie), probabilitatea de apariţie a ploilor va fi extrem de redusă. Însă, din seara zilei de marţi (24 septembrie), aria ploilor se va extinde dinspre vestul ţării şi va cuprinde până în dimineaţa zilei de miercuri (25 septembrie) Banatul, Crişana, Maramureşul, cea mai mare parte a Transilvaniei şi nordul Olteniei. Cantităţile de apă vor fi de 5…10 l/mp şi local de peste 15…20 l/mp. Miercuri şi joi (25 şi 26 septembrie), doar izolat vor mai fi posibile ploi slabe, îndeosebi la munte şi în nord-vestul teritoriului, dar în noaptea de joi spre vineri (26/27 septembrie) şi pe parcursul zilei de vineri (27 septembrie) va ploua din nou în Banat, Crişana, Maramureş, nordul Trasilvaniei şi al Moldovei. Cantităţile de apă ce se estimează că se vor acumula în acest interval vor fi de 10…15 l/mp şi izolat de peste 30 l/mp, îndeosebi în nord-vestul ţării. După data de 28 septembrie, probabilitatea de apariţie a ploilor se va menţine relativ ridicată în zona Banatului”, a mai transmis ministerul.

La Şedinţa extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MMAP au mai  participat, alături de specialiştii MMAP şi preprezentanţi ai  Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), ai Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), ai Administraţiei Naţionale ”Apele Române” (ANAR), ai SPEEH Hidroelectrica SA, ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ai RNP ROMSILVA şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Care au fost cauzele inundațiilor extreme
Depresiunea a adus împreună aerul cald și umed mediteranean și aerul rece polar din nordul Europei.România și alte țări din Europa Centrală s-au confruntat cu inundații grave în urma precipitațiilor abundente. În unele zone, au căzut peste 400 de litri de ploaie pe metru pătrat în doar câteva zile. Dar cum s-a întâmplat acest lucru?

Un ciclon mediteranean, cunoscut sub numele de Boris la nivel internațional și Anett în țările vorbitoare de germană, a adus cantități uriașe de apă și inundații devastatoare în mai multe țări. Au existat mai multe motive pentru cantitățile enorme de ploaie:

1. Circulația atmosferică – o depresiune staționară
O zonă de joasă presiune s-a format în bazinul nordic al Mării Mediterane și a absorbit inițial aerul mediteranean umed deasupra nordului Italiei. Apoi s-a deplasat spre Ungaria. În același timp, aerul polar s-a îndreptat spre sudul Europei.

Nori de ploaie puternici s-au format în zona de tranziție dintre aerul cald și umed și aerul rece polar. Țările din Europa Centrală s-au aflat în sectorul rece al ciclonului, având parte de ploi abundente, dar liniștite, în timp ce sectorul cald al acestuia a afectat estul României, unde ploile au avut caracter de aversă, fiind însoțite adesea de descărcări electrice.

În mor normal, depresiunea s-ar fi deplasat spre est sau nord-est. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, deoarece mai multe zone de înaltă presiune i-au blocat calea:

Ciclonul a rămas aproape staționar, din cauza prezenței unor zone de înaltă presiune la nord și est de acesta.Ca urmare, a rămas aproape staționară, iar ploile abundente au continuat să cadă în zonele afectate anterior.

2. Temperaturi record ale apei în Marea Mediterană și Marea Neagră
Și temperaturile record ale apei din Marea Mediterană și Marea Neagră, după o vară extrem de călduroasă, au fost responsabile pentru precipitațiile extreme.

Inundațiile record din Europa Centrală au fost provocate și de temperaturile record ale apei din Marea Mediterană și Marea Neagră. – © CEAMMările sunt principala sursă de umiditate pentru depresiunile atmosferice, de aceea temperatura apei joacă un rol foarte important. În general, cu cât apa este mai caldă, cu atât mai mulți vapori de apă pot fi în masa de aer, vapori care se pot transforma ulterior în nori de ploaie.

3. Inundaţii repetate în estul României
În România, inundațiile au fost cauzate mai ales de prezența unor linii de convergență în estul țării, care au determinat formarea unor „trenuri de furtuni”, astfel că aversele torențiale au fost concentrate în aceleași zone ore în șir.

Chiar și așa, e puțin probabil să fi plouat atât de mult, dacă nu exista un aport semnificativ de umiditate dinspre Marea Neagră, de asemenea extraordinar de caldă în această perioadă.

Mai mult, în județele Galați și Vaslui, aceste linii de convergență au fost orientate de-a lungul bazinelor hidrografice afectate. Astfel, toată apa rezultată din cele mai puternice ploi s-a concentrat pe câteva râuri, provocând inundații masive.

În cazul în care depresiunea ar fi rămas staționară imediat la est sau sud-est de Carpați, consecințele ar fi fost mult mai grave pentru țara noastră. Am fi putut vorbi de inundații catastrofale pe scară extinsă, probabil chiar mai puternice decât cele din 2005.