Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, susține că ambele partide aflate la guvernare trebuie să vină cu soluții pentru a trece cu bine de valul cinci al pandemiei. În acest sens, susține Stroe, partidul pe care îl reprezintă consideră că „e loc de mai multe măsuri” din partea ministrului Sănătății, Alexandru Rafila (PSD).

„16.000 de cazuri pe zi e o creștere destul de mare. Avem în schimb așteptări pentru soluții. În condițiile în care ambele partide au contribuit la criza din energie, la fel se poate și în pandemie. Am văzut câteva declarații făcute de ministrul Rafila. Credem că e loc de mai multe măsuri”, a spus Stroe (PNL).

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cîrstoiu, întrebat dacă Ciolacu şi Ciucă i-au cerut să ...

Cătălin Cîrstoiu, atac voalat la Firea şi regrete târzii: ...

Bilanţ coronavirus 18 ianuarie 2022: Omicron face ravagii, peste 16.000 de cazuri noi. Rata de incidenţă în Bucureşti a depăşit 6 la mia de locuitori

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat marţi la o conferinţă, la care a participat alături de alţi miniştri de resort din UE, că „sistemul de sănătate din România nu a fost conceput şi pregătit pentru a face faţă unei crize precum pandemia de Covid-19”. „Un sistem de sănătate rezilient ar trebui să absoarbă şocul unei situaţii de urgenţă, continuând să ofere servicii de sănătate de bună calitate”, a afirmat el.

„Pandemia ne-a reamintit fragilitatea unora dintre cele mai importante sisteme create de om, sistemele de sănătate. Sistemul de sănătate din România nu a fost conceput şi pregătit pentru a face faţă unei crize precum pandemia de Covid-19”, a afirmat Alexandru Rafila, în intervenţia avută la conferinţa „Rezilienţa sistemelor de sănătate ale Uniunii pentru a promova cooperarea la scară europeană”, conform unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii.

El a explicat că în România a existat o fluctuaţie între măsurile de izolare la începutul pandemiei şi măsurile preventive slabe, în cel de-al patrulea val.

Medicul Adrian Marinescu, în ziua în care România a înregistrat aproape 17.000 de noi cazuri COVID: Presiunea maximă a valului 5 va fi în următoarele săptămâni

Totodată, ministrul Sănătăţii a subliniat că „stabilitatea organismelor de conducere în domeniul sănătăţii ar trebui să fie un factor cheie pentru a face faţă crizei. Una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat România a fost asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru pacienţii non-Covid-19”.

Conform lui Rafila, principalul factor de rezilienţă al sectorului sănătăţii a fost resursa umană, care a fost pe deplin implicată pentru a face faţă pandemiei. Personalul din sistemul sanitar a făcut eforturi extraordinare, iar colegii noştri sunt demni de toată preţuirea societăţii, a arătat el.

„Un sistem de sănătate rezilient ar trebui să absoarbă şocul unei situaţii de urgenţă, continuând să ofere servicii de sănătate de bună calitate. Avem nevoie de o creştere treptată şi pe termen lung a resurselor alocate sistemului de sănătate. Este foarte important să avem decizii administrative şi de sănătate publică bazate pe abordarea profesională a crizei pandemice. Este nevoie de un dialog permanent şi o abordare incluzivă cu toate părţile interesate din domeniul social şi economic pentru a construi un consens, inclusiv în ceea ce priveşte problema vaccinării. Eliminarea mai eficientă a dezinformării în rândul populaţiei ar trebui să fie o prioritate la nivel european”, a subliniat el.

În final, Rafila a menţionat că, în opinia sa, „colaborarea şi sprijinul european, asistenţa tehnică din partea ECDC şi Biroul Regional al OMS pentru Europa sunt elemente cheie pentru a face faţă pandemiilor. Guvernul României sprijină o colaborare şi o coordonare europeană mai profundă pentru răspunsurile la criza de sănătate publică”.

La conferinţa „Rezilienţa sistemelor de sănătate ale Uniunii pentru a promova cooperarea la scară europeană”, desfăşurată marţi, au participat miniştri ai Sănătăţii din Uniunea Europeană. Evenimentul a fost organizat de Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, în format videoconferinţă.