Partidul Național Liberal (PNL) trebuie să restituie peste 14,1 milioane de lei la bugetul de stat pentru cheltuieli din campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024 după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul liberalilor împotriva deciziei Autorității Electorale Permanente (AEP).
Instanța supremă a menținut astfel hotărârea Curții de Apel București din 19 noiembrie 2025, prin care a fost respinsă contestația PNL.
„Respinge recursul formulat de reclamantul Partidul Naţional Liberal împotriva Sentinţei civile nr. 1510 din 19 noiembrie 2025 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în minuta publicată de ÎCCJ.
AEP a stabilit că PNL trebuie să restituie 14.109.587,59 lei, reprezentând cheltuieli achitate din subvenția de la bugetul de stat, la care se adaugă 7.790,45 lei, sumă asociată unei erori de pe o factură emisă de Antena 3.
În decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale, PNL solicitase rambursarea unor cheltuieli electorale în valoare de peste 17,6 milioane de lei. Legislația nu permite însă rambursarea cheltuielilor electorale care au fost deja finanțate din subvenții publice.
Decizia AEP prevedea restituirea sumelor în termen de 30 de zile. În cazul neplății, pot fi aplicate dobânzi și penalități, iar recuperarea banilor poate fi făcută inclusiv prin executare silită.
Nu este clar dacă PNL a restituit deja o parte din sumă sau dacă au fost demarate proceduri de recuperare a întregului debit.
Partidul se confruntă cu mari dificultăți financiare, în condițiile în care, în februarie 2025, publicația Snoop relata că partidul acumulase datorii și obligații de plată de peste 30 de milioane de euro.
O parte importantă a acestora provenea din contracte pentru materiale electorale și publicitate, dar și din obligații legate de sediile partidului.
Potrivit investigației, datoriile către o singură societate, AMMA Print, ajunseseră la aproximativ 125-130 de milioane de lei, după campaniile din 2020 și 2024.
Ilie Bolojan, care a preluat conducerea interimară a PNL după alegerile din 2024, a dispus efectuarea unui audit financiar pentru stabilirea situației reale a partidului, potrivit Știripesurse.
În iulie 2025, după apariția informațiilor privind obligația de restituire a celor 14 milioane de lei către AEP, Bolojan a recunoscut existența unor datorii ale PNL și a afirmat că acestea vor fi achitate inclusiv din cotizațiile membrilor.
Ulterior, în august 2025, HotNews a relatat, citând surse din PNL, că decizia de a contesta decizia AEP în instanță fusese luată de noua conducere pentru a câștiga timp în condițiile lipsei de lichidități.
„PNL nu mai are bani să plătească datoriile. 14 milioane de lei, aproape 3 milioane de euro, este o sumă enormă, în condițiile în care partidul are datorii de peste 150 de milioane de lei”, declarau la acel moment surse liberale pentru publicația citată.
Aceleași surse susțineau că partidul nu dispunea de resursele necesare pentru efectuarea plății într-un termen atât de scurt.