Politico: Cioloş şi Kovesi, parte a planului lui Macron de a cuceri Europa cu ajutorul ţărilor din Est

Românul Dacian Cioloș, fost prim-ministru, a fost ales lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în mare parte datorită grupului Renaissance format de Macron. 

Sprijinul lui Macron a fost, de asemenea, esențial în nominalizarea Kristalinei Georgieva, din Bulgaria, drept candidată a Europei pentru a conduce Fondul Monetar Internațional, în fața premierului olandez Jeroen Dijsselbloem, care a avut sprijinul Berlinului.

Laura Codruţa Kovesi a rămas singură în cursa pentru Parchetul european. Adversarul său a primit o funcţie importantă în Franţa

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Printr-o mişcare care ar fi fost de neimaginat până de curând, Macron a decis să o sprijine pe românca Laura Codruța Kövesi pentru ocuparea funcţiei de procuror al UE, în dauna candidatului francez, Jean-François Bohnert, mai notează Politico.

Alte articole

Întâlnirea Nicușor Dan – Donald Trump revine pe agenda diplomatică. Oana Țoiu: „Există un acord de principiu”

Ilie Bolojan ar putea prelua conducerea partidului REPER, fondat de Dacian Cioloș, în cazul pierderii funcției de președinte PNL. Mișcare surpriză pregătită de premier

Ultimele două mișcări au avut loc după ce nicio persoană din Est nu a fost nominalizată pentru a ocupa unul dintre cele mai mari cinci poziţii ale UE – președinții Comisiei Europene, Consiliul, Parlamentul și Banca Centrală și înaltul reprezentant pentru politica externă.

Susținerea pentru Georgieva și Kövesi le permite oamenilor lui Macron să pretindă că preşedintele francez are grijă de europenii din Europa Centrală și de Est, într-un mod în care ceilalți lideri ai UE nu o fac.

„Dacă țările estice au întotdeauna impresia că în timpul nominalizărilor la funcții de vârf nu au niciodată șansa de a câștiga sau ca cineva să le reprezinte, situaţia nu se va îmbunătăți, ci se va accentua diviziunea [în UE]”, a declarat un oficial diplomatic francez de rang înalt.

Cu mult înainte de aceste negocieri, Macron arăta deja mai multă atenție către Est decât predecesorii săi. La trei luni de la obţinerea mandatul său prezidențial în 2017, Macron a vizitat România și Bulgaria, care nu au fost vizitate de un președinte francez în 10 ani. La jumătatea perioadei în funcție, el a vizitat deja jumătate dintre membrii ex-comunisti ai UE din Europa Centrală și de Est.

De cele mai multe ori, alianțele lui Macron în Est nu au vizat liderii guvernamentali. În schimb, locotenenții săi au cultivat relații cu partidele și alegătorii care s-ar putea simți dezamăgiţi de acei lideri și de opiniile lor naționaliste.

Pe termen mai lung, tabăra lui Macron pariază că astfel de alianțe vor crește șansele de a se lupta de la egal la egal la următoarele alegeri pentru Parlamentul European cu cei doi mari jucători, Partidul Popular European de centru-dreapta și Partidul de centru-stânga al Socialiștilor europeni.