POLITICO: Europa propune o zonă tampon de 40 de km între Ucraina şi Rusia în efortul de a instaura pacea, dar există îngrijorări şi probleme

Război în Ucraina. Liderii europeni iau în considerare crearea unei zone-tampon de 40 de kilometri între liniile frontului ruseşti şi ucrainene, ca parte a unui acord de pace, o idee de ultimă instanţă acceptată de Moscova, care ar putea solicita creşterea modestului număr de trupe de menţinere a păcii de pe continent.

Propunerea, potrivit a cinci diplomaţi europeni, se numără printre cele luate în considerare de oficialii militari şi civili pentru un scenariu postbelic sau de încetare a focului în Ucraina. Oficialii nu sunt de acord cu privire la lăţimea zonei şi nu este clar dacă Kievul ar accepta planul, deoarece acesta ar implica probabil concesii teritoriale. Statele Unite nu par să fie implicate în discuţiile despre zona tampon, scrie POLITICO.

Dar faptul că oficialii cochetează cu ideea de a bloca o fâşie de teritoriu în interiorul Ucrainei pentru a forţa o pace fragilă indică disperarea aliaţilor NATO de a găsi o soluţie la un război care se apropie de încheierea celui de-al patrulea an. Liderul rus Vladimir Putin nu a arătat nicio dorinţă de a opri luptele. Joi, Moscova a lansat un atac rar asupra centrului Kievului, ucigând cel puţin 23 persoane, potrivit celui mai recent bilanţ, şi avariind birourile Uniunii Europene şi British Council.

VIDEO Un avion de vânătoare F-16 al Poloniei s-a prăbuşit în timpul pregătirilor pentru un spectacol aerian

Alte articole

Război în Ucraina – Kievul a fost ţinta unui atac rusesc de amploare, cel puţin 14 morţi

Atac masiv cu drone ucrainene în Rusia, ar fi fost lovită şi reşedinţa fostului preşedinte exilat de la Kiev, Viktor Ianukovici

„Se agaţă de orice speranţă”, a declarat Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului care a supervizat politica europeană şi NATO în timpul administraţiei Obama. „Ruşii nu se tem de europeni. Şi dacă ei cred că nişte observatori britanici şi francezi îi vor descuraja să mărşăluiască în Ucraina, atunci se înşală”, a avertizat Townsend.

O zonă-tampon are o semnificaţie istorică importantă. Diplomaţii europeni s-au abţinut să o compare cu zona de demarcaţie puternic păzită dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud, două ţări care, din punct de vedere tehnic, încă se află în conflict. Ei o compară mai degrabă cu diviziunea Germaniei din timpul Războiului Rece.

Putin şi adjuncţii săi au declarat că lucrează la crearea unor zone tampon de-a lungul graniţelor Rusiei cu Ucraina, ceea ce ar mări distanţa dintre Moscova şi artileria şi dronele ucrainene. Însă nu au apărut detalii care să sugereze ce ar implica aceste propuneri.

DE CÂŢI MILITARI AR FI NEVOIE

Numărul de militari necesari pentru patrularea frontierei rămâne, de asemenea, o preocupare. Oficialii discută despre un număr de 4.000 până la aproximativ 60.000 de soldaţi. Dar ţările nu şi-au asumat încă niciun angajament, iar preşedintele Donald Trump s-a distanţat de o potenţială prezenţă a trupelor americane.

NATO se străduieşte deja să pregătească o forţă de reacţie de 300.000 de soldaţi pentru a apăra flancul estic al alianţei de un viitor atac rus. Şi orice forţă de menţinere a păcii ar avea un rol dublu, patrulând în apropierea zonei demilitarizate şi antrenând în acelaşi timp trupele ucrainene, potrivit a doi dintre diplomaţi, care au solicitat anonimatul.

Aliaţii amână angajamentele publice în ceea ce priveşte trupele în aşteptarea detaliilor cheie, potrivit unuia dintre oficialii europeni. Întrebările lor includ regulile de angajare a trupelor NATO pe linia frontului, modul de gestionare a unei escaladări ruseşti şi dacă ar avea nevoie de ţări terţe pentru a patrula zona în cazul în care Kremlinul se opune prezenţei trupelor alianţei într-o zonă-tampon.

„Toată lumea încearcă să acţioneze cât mai repede posibil în ceea ce priveşte garanţiile de securitate, astfel încât Trump să nu se răzgândească” în privinţa presării lui Putin către o soluţie negociată, a declarat unul dintre oficialii europeni.

Propunerea privind zona tampon nu a fost discutată luni, în cadrul videoconferinţei şefilor apărării din NATO, la care au participat preşedintele Comitetului şefilor de stat major, generalul Dan Caine, şi comandantul suprem al NATO şi şeful Comandamentului European al SUA, Alexus Grynkewich, a declarat unul dintre oficialii europeni.

Forţele franceze şi britanice vor constitui probabil nucleul prezenţei trupelor străine, potrivit a doi dintre oficialii europeni, care au declarat că aceste ţări fac presiuni asupra altor aliaţi pentru a le ajuta să furnizeze resurse militare.

Dar acest lucru a îngrijorat membrii NATO de-a lungul frontierei cu Rusia, precum Polonia, care şi-a exprimat temerea că acest lucru va lăsa ţara vulnerabilă la un atac. Aliaţii şi-au exprimat îngrijorarea către liderii Pentagonului că un angajament mai mare al trupelor ar diminua apărarea flancului estic al alianţei, au declarat cei doi oficiali.

Iar unii aliaţi şi-au exprimat îngrijorarea că delimitarea unei zone-tampon ar putea, de fapt, expune oraşele ucrainene la un risc mai mare de atac sau reinvadare de către Rusia, „un adversar care nu negociază cu bunăvoinţă”, după cum a spus unul dintre cei doi oficiali europeni.

Polonia şi Germania au declarat că nu sunt interesate de a trimite trupe în Ucraina, în timp ce mica Estonie a promis unele forţe.

Aliaţii anticipează că Ucraina va contribui în continuare cu cea mai mare parte a trupelor în apropierea oricărei zone de încetare a focului sau tampon, a spus al treilea oficial european.

Membrii NATO discută cu oficialii americani despre furnizarea de informaţii de la sateliţi şi despre sprijin aerian, deşi nu se aşteaptă la mai mult. Oficiali de rang înalt ai Pentagonului le-au spus deja omologilor lor europeni că SUA vor juca un rol minim în orice garanţii de securitate pentru Ucraina.

Departamentul Apărării nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

SUA este probabil singura ţară NATO care dispune de suficienţi sateliţi pentru a furniza informaţii aeriene care să garanteze că Rusia nu va încălca acordul de încetare a focului sau acordul de pace.

„Toată lumea aşteaptă ca liderii politici ai Departamentului Apărării să clarifice până unde sunt dispuşi să se angajeze şi îi lasă pe europeni să-şi arate cărţile”, a declarat primul oficial european. „Aşadar, este un fel de dans”, a conchis el.

Kremlinul anunţă că nu agreează propunerile europene în privinţa garanţiilor de securitate pentru Ucraina

Rusia are o opinie negativă despre propunerile europene în legătură cu garanţiile de securitate pentru Ucraina şi nu va accepta prezenţa trupelor NATO pe teritoriul vecinului său, a anunţat miercuri Kremlinul, informează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a lăudat eforturile preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, calificându-le drept „foarte importante”, şi a declarat că Moscova speră ca acestea să continue.

Ca parte a unui potenţial acord de pace, aliaţii europeni ai Ucrainei lucrează la elaborarea unui set de garanţii pentru Ucraina care să o protejeze de un posibil atac viitor al Rusiei. Însă Peskov a afirmat că desfăşurarea de trupe europene în Ucraina ar însemna prezenţa NATO în această ţară, lucru pe care Rusia a încercat să îl împiedice încă de la început.

„De fapt, la început, avansarea infrastructurii militare a NATO şi infiltrarea acestei infrastructuri militare în Ucraina ar putea fi probabil numite printre cauzele principale ale situaţiei de conflict care a apărut”, a spus el. „Deci, avem o atitudine negativă faţă de aceste discuţii”, a punctat Peskov.

Toate părţile sunt de acord că garanţiile de securitate pentru Ucraina trebuie să facă parte din orice eventual acord de pace, dar nu sunt de acord în mod fundamental cu privire la forma pe care ar trebui să o ia acestea.

Război în Ucraina – Kievul a fost ţinta unui atac rusesc de amploare, cel puţin 14 morţi

Rusia susţine că ar trebui să se numere printre garanţii securităţii Ucrainei şi doreşte să reia o propunere care a fost discutată între cele două părţi în 2022, în primele săptămâni ale războiului. Kievul respinge această propunere, afirmând că ar da Moscovei un drept de veto efectiv asupra oricărui sprijin militar extern pentru Ucraina.

Peskov a punctat că garanţiile de securitate sunt „unul dintre cele mai importante subiecte”, dar a repetat că Rusia nu consideră utilă discutarea lor în public. El a spus că summitul SUA-Rusia din această lună din Alaska, între preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin, a fost „foarte substanţial, constructiv şi util”.

Trump a declarat că Statele Unite nu vor trimite trupe în Ucraina ca parte a unor viitoare garanţii de securitate. Cu toate acestea, el a lăsat deschisă posibilitatea unei alte implicări militare a SUA, inclusiv cu sprijin aerian şi informaţional.

Peskov a declarat că negociatorii de pace ruşi şi ucraineni sunt în contact, dar nu poate da o dată pentru o următoare întâlnire. Cele două părţi au purtat ultima dată discuţii faţă în faţă la Istanbul, pe 23 iulie, într-o reuniune care a durat doar 40 de minute.

Reacţia Casei Albe după bombardamentul forţelor ruse asupra Kievului – Preşedintele Trump nu a fost mulţumit de această veste, dar nici nu a fost surprins

Preşedintele Donald Trump „nu a fost mulţumit” dar nici surprins de atacurile Rusiei asupra Ucrainei cu rachete şi drone de joi, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, conform Reuters.

Forţele ruse au bombardat Kievul în noaptea de miercuri spre joi, lansând valuri de atacuri aeriene asupra ţintelor din capitală şi din întreaga ţară. Cel puţin 18 persoane – inclusiv patru copii, potrivit celui mai recent bilanţ – au fost ucise şi 38 au fost rănite, au declarat oficialii ucraineni. A fost cel mai violent atac de la întâlnirea Trump Putin, din Alaska.

De la întâlnirea care a avut loc în urmă cu aproape două săptămâni, s-au înregistrat puţine progrese către un armistiţiu între Rusia şi Ucraina, în ciuda încercărilor lui Trump de a negocia oprirea luptelor.

„Nu a fost mulţumit de această veste, dar nici nu a fost surprins. Sunt două ţări care se află în război de foarte mult timp”, a spus Leavitt despre Trump.

Leavitt a afirmat că atacurile ruseşti au fost letale, iar cele ucrainene au provocat în august pagube semnificative rafinăriilor de petrol din Rusia.

Ea a spus că Trump doreşte încheierea războiului, dar că „po„.ate ambele părţi ale acestui conflict nu sunt pregătite să îl încheie

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat marţi, la emisiunea „Special Report with Bret Baier” de la Fox News, că plănuieşte să se întâlnească săptămâna aceasta, la New York, cu reprezentanţi ai Ucrainei. Întâlnirea este aşteptată să aibă loc vineri.

Trump a făcut presiuni pentru ca Putin şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să aibă o întâlnire, iar apoi el să li se alăture într-o reuniune în trei pentru a discuta despre încheierea războiului.

Însă o astfel de întâlnire Putin–Zelenski nu este deocamdată prevăzută. Întrebat luni de ce Putin ezită să se întâlnească cu Zelenski, Trump a spus că Putin pur şi simplu nu îl place.