POLITICO: Nicușor Dan se confruntă cu cea mai mare provocare a mandatului de președinte. Deși eventualele alegeri anticipate ar putea aduce la putere extrema dreaptă, partidele rivale nu reușesc să ajungă la un acord

Președintele Nicușor Dan dorește să evite organizarea unor alegeri anticipate, care ar putea aduce la putere extrema dreaptă, însă partidele rivale întâmpină dificultăți în a ajunge la un acord pentru formarea unei noi coaliții.

La puțin peste un an după ce președintele moderat al României, Nicușor Dan, a câștigat alegerile într-o confruntare tensionată cu extrema dreaptă, acesta se confruntă cu cea mai serioasă provocare de până acum: încercarea de a media un acord între partidele rivale pentru formarea unui guvern stabil.

Ultima coaliție de guvernare din România s-a destrămat în aprilie, iar primele două propuneri ale lui Dan pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină suficient sprijin parlamentar pentru a forma un nou executiv. Acum, președintele mai are o singură șansă de a desemna un nou premier și de a obține aprobarea acestuia prin votul Parlamentului înainte ca opțiunea organizării unor alegeri anticipate să intre în discuție.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeste si Cine este Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL-USR-UDMR după eșecul guvernului Veștea. Vicepreședinte al PPE, fost consilier în Bundestag, milionar în euro

Alte articole

Zi decisivă la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan îi cheamă vineri pe liderii fostei Coaliții pentru a stabili numele noului premier

Nicușor Dan convoacă CSAT pe 30 iunie. Care sunt principalele teme de pe agenda reuniunii (surse)

Dan va ezita să declanșeze alegeri generale anticipate, deoarece principalii săi adversari din extrema dreaptă – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – conduc detașat în sondajele de opinie.

Totuși, refuzul de a convoca alegeri implică și riscuri. Oponenții președintelui din AUR și din alte partide amenință deja că vor încerca să-l suspende din funcție, o opțiune despre care unii analiști cred că ar putea câștiga tot mai mult sprijin dacă actuala criză politică se prelungește.

Timpul se scurge pentru România, țară cu aproximativ 19 milioane de locuitori aflată la granița estică a Uniunii Europene. Bucureștiul este supus unor presiuni tot mai mari pentru a reduce deficitul bugetar ridicat și pentru a îndeplini până la sfârșitul lunii august obiectivele-cheie privind reformele economice, astfel încât să poată accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene.

Și agențiile de rating urmăresc cu atenție evoluția situației, existând temeri că incertitudinea politică ar putea determina o retrogradare semnificativă a ratingului de țară, cu efecte economice grave.

Presiunea este amplificată și de apropiata vacanță parlamentară. Dacă până la sfârșitul lunii iunie nu se ajunge la un acord, spun analiștii, actualul guvern interimar, condus de premierul în exercițiu Ilie Bolojan, va continua cel mai probabil să administreze țara până în toamnă.

„Suntem acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. Potrivit Constituției, unii dintre miniștrii aflați în prezent în funcție „nu mai au dreptul să fie miniștri”, deoarece mandatul unui guvern interimar nu poate depăși 45 de zile, termen care a fost deja depășit.

Discuțiile dintre partidele politice pentru formarea unui guvern minoritar au continuat joi, însă s-au încheiat după aproximativ două ore, fără ca părțile să anunțe vreun acord, potrivit presei locale.

Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii partidelor vineri, însă nu va desemna un nou prim-ministru decât dacă aceștia ajung în prealabil la un acord privind constituirea unui guvern minoritar.

Citeste si USR nu va susține un guvern monocolor PSD. Dominic Fritz propune rotativa guvernamentală: „Dacă PSD votează un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, votăm şi noi, anul viitor, un guvern PSD”

Analistul politic Radu Magdin consideră că organizarea unor alegeri anticipate nu reprezintă un scenariu „credibil”, deoarece România nu a mai organizat astfel de alegeri de la căderea regimului comunist, în 1989.

„Ne aflăm într-un fel de speed-dating politic în ceea ce privește consultările președintelui cu partidele”, a spus Magdin. Potrivit acestuia, există două variante principale: fie un guvern minoritar format de Partidul Social Democrat (PSD), ai cărui membri l-au propus în această săptămână pe liderul formațiunii, Sorin Grindeanu, pentru funcția de prim-ministru; fie un guvern minoritar alcătuit din Partidul Național Liberal (PNL), condus până recent de premierul Ilie Bolojan, împreună cu alte formațiuni de centru-dreapta și liberale.

În prezent este discutată și o a treia variantă, care ar presupune o „rotație” la guvernare între un guvern minoritar format exclusiv din PSD și coaliția minoritară de centru-dreapta și liberală propusă, până la următoarele alegeri parlamentare, programate pentru 2028.

PSD s-a retras din coaliția condusă de Ilie Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR, partid condus de fostul contracandidat al lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, George Simion, pentru a susține o moțiune de cenzură. Social-democrații s-au opus politicilor dure de reducere a deficitului bugetar promovate de Bolojan, considerând că acestea afectează domeniile și categoriile sociale pe care partidul le reprezintă, scrie Politico.eu