Stenograme: Poliţiştii de la Direcţia Permise foloseau un limbaj codificat. Banii din mită erau „COCO” sau „IEPUROI”

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au efectuat marți 17 percheziții în Capitală, în cadrul unei anchete ce vizează obținerea frauduloasă de permise de conducere, scrie Agerpres.

În acest dosar sunt urmărite penal 87 de persoane, pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență.

Citeşte şi: PERCHEZIŢII în Bucureşti. Mai mulţi instructori auto şi cursanţi, vizaţi într-un dosar de mită

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din primele informații rezultă că ar fi vorba despre 10 polițiști examinatori de la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), 30 de instructori, 40 de elevi cursanți, restul fiind intermediari.

Alte articole

Polițiștii au descins la mafia instrumentelor muzicale. Peste 100 de percheziții în opt județe

Operațiunea „JUPITER 5”. 154 de percheziții în toată țara, prejudicii de peste 11,7 milioane de lei

Potrivit unui comunicat al Parchetului Capitalei, modul de operare folosit în acest dosar era următorul: instructorul auto este cel care îi făcea elevului oferta de a-i înlesni promovarea examenului de conducător auto (proba practică) în schimbul unei sume de bani, după care instructorul primea suma de bani (în general între 250 și 350 de euro) de la elev sau de la o persoană apropiată acestuia, fie înainte de momentul examenului, fie imediat după aceea.

Pentru anumite categorii de candidați (persoanele care au fost condamnate, persoanele care solicită redobândirea unui nou permis de conducere, persoanele ale căror dosare de școlarizare se apropie de data de expirare a valabilității), instructorii auto solicitau o sumă de bani mai mare, deoarece, la rândul lor, polițiștii examinatori pretindeau mai mulți bani.

Înainte de momentul examenului, instructorul auto discuta cu polițistul examinator (fie direct, fie prin intermediul unui alt instructor care avea acces la lucrătorii de poliție și era desemnat de aceștia ca și „colector” sau „casier”), pentru a-i face acestuia cunoscută identitatea elevului pentru care s-a realizat traficul de influență.

După susținerea și promovarea examenului de către candidații pentru care s-a traficat influența, instructorul auto înmâna lucrătorului de poliție sumele de bani fie direct, fie prin intermediul unui alt instructor auto desemnat de polițistul examinator ca și „colector” sau „casier”, al cărui rol era de a colecta sumele de bani date ca mită, de a ține o evidență exactă cu privire la sumele datorate de fiecare instructor al cărui elev a fost promovat și a transmite ulterior o parte din sumele de bani primite de la candidați.

Instructorii auto se întâlneau cu polițiștii examinatori în vederea înmânării sumelor de bani provenind de la candidați la locuințele celor din urmă sau în locuri și în momente prestabilite.

De asemenea, a rezultat implicarea în schema menționată a unor persoane care nu au calitatea de instructori și acționau ca intermediari între instructorii auto și polițiștii examinatori, asigurând conspirativitatea mijloacelor folosite pentru remiterea sumelor către polițiști.

Procurorii mai arată că, în discuțiile dintre ei, instructorii auto și lucrătorii de poliție manifestau o preocupare continuă pe timpul desfășurării activității pentru asigurarea confidențialității comunicațiilor și a scopului real al activităților întreprinse, folosind un limbaj codificat.

Astfel, pentru noțiunea candidat/elev/cursant se foloseau cuvintele: „pachet”, „bucată”, „roabă”, „blugi”, „cartofi”, „roată”, iar pentru sumele de bani: „coco”, „iepuroi” (euro).

Pentru a stabili o întâlnire în vederea solicitării unei intervenții pe lângă un polițist examinator se foloseau expresiile: „ne vedem la cafea”, „bem și noi o cafea”, „îți iau un bilet”, „îți rezerv un loc”; iar pentru a stabili o întâlnire în vedere remiterii unei sume de bani: „să-ți las un dosar”, „să-ți aduc o cafea”, „să-ți las un contract”, „ți-am luat medicamente”, „să-ți aduc un bon”, „să-ți aduc o fișă”, „ai un loc rezervat la spălătorie”, „să vin să-ți repar/văd mașina”.

Anchetatorii mai susțin că pentru a transmite că elevul a fost declarat „admis” la proba practică se foloseau: „a fost ok”, „a fost lumină”, „a fost soare”, „s-a rezolvat problema”, „ai ieșit cu plus”.

„Faptul că atât instructorii, cât și lucrătorii de poliție cunosc foarte bine acest limbaj codificat, precum și faptul că întâlnirile dintre ei se pot realiza chiar și fără a discuta în prealabil sunt de natură să conducă la concluzia unui adevărat mod de operare format, consolidat și specializat în timp prin comiterea a numeroase astfel de fapte de corupție. Din sumele primite de la fiecare elev care a cumpărat influența instructorilor se remit ulterior polițiștilor desemnați ca examinatori pentru proba practică sume cuprinse între 150 — 200 de euro, restul sumei reprezentând folosul instructorilor și al celorlalți intermediari care au acționat pe parcurs”, mai declară procurorii.