Polițiștii de la Secția 16, anchetați pentru fapte de tortură și lipsire de libertate, eliberați. Comportamentul inculpaților, specific lumii interlope

Polițiștii de la Secția 16, eliberați. Anterior acestei decizii de lăsare în libertate, fie cu control judiciar fie în arest la domiciliu, un alt magistrat de la Tribunalul București a stabilit arestarea preventivă a trei dintre cei șapte polițiști de la Secția 16, care au participat, s-au implicat și apoi au tăinut faptele petrecute în 2020. Liderul întregii „operațiuni”, așa cum se arată în documente, este liderul sindical Viorel Șeicaru, scrie stiripesurse.ro.

Polițiștii de la Secția 16, eliberați

Viorel Șeicaru s-a lăudat în fața instanței cu 20 de ani de carieră „fără pată” și și-a exprimat „regretul” pentru acțiunile suburbane, respectiv acelea de a duce un om pe câmp pentru a-l tortura și urina pe el. Lupu Răzvan Viorel, Radu-Mihai Patrik Alexandru, Nine Dorin, Dăogaru George-Alexandru, Stancu Elisabeta Valentina, Gogoașe Irina, sunt ceilalți șase polițiști luați pe sus de către anchetatorii bucureșteni pentru care s-a cerut arestarea preventivă pentru fapte de lipsire de libertate în mod nelegal. Patru dintre cei șase sunt tineri cu vârste curpinse între 21 și 30 de ani.

Poliţiştii de la Secţia 16, filmaţi în timp ce bat şi strangulează un tânăr încătuşat. Imagini şocante

„Cu titlu de exemplu inculpata Gogoașe Irina care aparent ar fi cea mai puțin implicată având în vedere că în sarcina sa este reținută doar infracțiunea de lipsire de libertate, în concret, o persoană născută în 1998 după doar după un an și jumătate în care a activat în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, a fost capabilă să ducă pe câmp o persoană ridicată de pe stradă, încătușată și ținută cu fața în jos pe niște anvelope. Consideră inadmisibil ca așa ceva să se poată în anul 2020 într-un stat democratic”, se arată în documentul. Potrivit actelor de la dosar, toți cei patru tineri au observat și mai ales au cunoscut despre faptele petrecute în august 2020, dar niciunul dintre cei vizați nu a formulat sesizări sau plângeri penale față de protagoniștii direcți ai gesturilor de tortură și tratamente degradante.

Alte articole

Ilie Bolojan mai anunţă o reformă în sistemul de pensii. Deşi nu a rezolvat pensiile magistraţilor, acum vrea să le scadă pe ale militarilor şi poliţiştilor

Polițiștii români pot ajunge să aibă pensii de 4.000 de euro, în 2026. Cât primesc majoritatea foștilor oameni ai legii

Comportamentul inculpaților, specific lumii interlope

Tribunalul București a făcut o analiză serioasă a acuzațiilor din dosar la momentul la care a judecat propunerea arestării preventive a celor șapte polițiști. Cu toate acestea după verificarea situației fiecăruia în parte magistratul de drepturi și libertăți al instanței a stabilit că se impune arestarea preventivă doar a celor care au lovit sau agresat în mod direct cele două victime, respectiv liderul sindical Viorel Șeicaru, Nine Dorin și Lupu Viorel Răzvan.

Audieri-bombă în Capitală. Mai mulţi poliţişti, acuzați de răpire și tortură: ”Îmi dădeau cu picioarele în coaste şi cu pumnii în cap”

Acesta a explicat că este de neimaginat comportamentul unor polițiști la nivelul anului 2021, la 31  de ani de la dobândire libertății democratice. „Totodată, a fi necesar a explica de ce în secolul XXI comportamentul inculpaților, specific lumii interlope, de a transporta persoane vătămate în locuri diferite contra voinței lor, de a o agresa pe una dintre ele în mod repetat prin lovirea cu obiecte dure în diferite zone ale corpului, precum cap, piept, coaste, degete, membre superioare, membre inferioare, tălpi necesită o reacție promptă din partea autorităților pentru a restabili un climat de securitate prin privarea de libertate a inculpaților care au efectuat actele vătămătoare. Totuși, pentru a îndeplini obligația legală ce îi revine, judecătorul de drepturi și libertăți apelând la jurisprudența Curții Europeană a Drepturilor Omului judecătorul de drepturi și libertăți constată că tortura a for definită ca orice act prin care se provoacă unei persoane, cu intenție, o durere sau suferințe puternice, de natură fizică sau psihică, în special cu scopul de a obține, de la această persoană sau de la o persoană terță, informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fî ea, atunci când o asemenea durere sau suferință sunt provocate de către un agent al autorității publice sau orice altă persoană care acționează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane”, se mai arată în actele din dosar.