Polonia cere efective militare NATO permanente şi armament suplimentar, de teama Rusiei

„Polonia va formula o solicitare adresată NATO în sensul staţionării permanente de trupe, dar acestea nu vor fi suficiente: sunt necesare sisteme de apărare şi avioane de atac F-35. Avem nevoie de o strategie balistică eficientă, care să mă facă să dorm liniştit„, a declarat Andrzej Duda într-un discurs rostit la German Marshall Fund, în Washington.

Premierul Poloniei a exprimat preocupare în legătură cu acţiunile Rusiei de consolidare a capacităţilor militare în zona baltică.

„Dacă am avea 200 de avioane de vânătoare F-16 faţă de cele 48 de acum, am avea o capacitate aeriană reală şi am putea utiliza rachete de croazieră. Nu aş vrea să utilizez cuvântul «dorinţă», dar dacă am primi şi avioane F-35, am avea garanţia siguranţei; Polonia, ca membră a Uniunii Europene şi a NATO, are dreptul să primească tehnologie militară de cel mai înalt nivel„, a spus Duda.

Alianţa Nord-Atlantică trebuie să transforme patrulele aeriene din zona Mării Baltice într-o forţă care să poată apăra ţările baltice în caz de război, a afirmat recent generalul american Philip Breedlove, comandantul în exerciţiu al forţelor NATO din Europa, în ceea ce este un avertisment adresat Rusiei.

Alte articole

O nouă instituție bancară va finanța apărarea NATO: ING și alți patru mari jucători vor credita industria

Războiul din Ucraina. Noua lege a mobilizării din Rusia, încă un semn că Moscova se pregătește de război cu NATO

„Cred că Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru apărarea aeriană”, a declarat, la Vilnius, generalul Philip Breedlove.

„Misiunile de poliţie aeriană şi cele de apărare aeriană sunt destinate unor situaţii complet diferite. Actuala misiune de poliţie aeriană este pentru situaţii de pace”, a adăugat comandantul în exerciţiu al forţelor NATO din Europa, pledând pentru crearea unei forţe aeriene capabile să apere ţările baltice de presupusele agresiuni ale Rusiei.

Statele Unite au anunţat că vor trimite militari suplimentari în Europa de Est, cel mai probabil inclusiv în România, începând din anul 2017, în contextul măsurilor de garantare a securităţii pe fondul acţiunilor Rusiei.