Posibile EVOLUŢII ale crizei imigranţilor, explicate de europarlamentarii români

Uniunea Europeană "nu a făcut ceea ce trebuia să facă" pentru a preveni actuala criză a migrației, deși "existau informații de multă vreme, de luni de zile, că (refugiații din) taberele din jurul Siriei vor pleca", a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, membru al grupului Partidului Popular European (PPE), într-o întâlnire organizată la Bruxelles cu jurnaliști români.

16 sept. 2015, 19:48
Posibile EVOLUŢII ale crizei imigranţilor, explicate de europarlamentarii români

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a declarat că Europa a avut ‘o atitudine slabă’, ‘de care au profitat alții’, iar situația actuală este ‘mai rea decât războiul’, informează Agerpres.

Pe de o parte, ‘nu s-a făcut nimic’ pentru a împiedica plecarea prin Marea Mediterană a ambarcațiunilor încărcate cu migranți, acțiune care ar fi avut ca scop ‘nu atât blocarea imigrației, cât salvarea de vieți omenești’. Abia acum, se ‘încearcă o rezoluție ONU care să ducă acolo nave, în apele internaționale, să blocheze navele să plece de la mal’, a punctat europarlamentarul liberal.

Totodată, ‘nu s-a făcut nimic să se stingă acel conflict’ din Siria și ‘să se blocheze ISIS’, deși, la nivelul tehnic din prezent, ‘se putea bloca zona, astfel încât să nu mai poată fi alimentați cu muniție, cu arme’ militanții acestei organizații teroriste, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Problema valurilor de migranți nu este nouă, a subliniat, în dialog cu ziariști români, și Renate Weber, membră a grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE). De mai multă vreme, Italia, Spania și Malta s-au confruntat cu un aflux de persoane sosite ilegal din nordul Africii, dar deși aceste țări au apelat, în repetate rânduri, la solidaritatea europeană pentru gestionarea acestei probleme, ‘statele membre nu au dat dovadă de solidaritate’, a menționat ea. ‘Normal era ca, încă de atunci, să se accepte trierea’ migranților care voiau să intre pe teritoriul Uniunii Europene. Acum se dorește corectarea acestor lipsuri, realizarea unor ‘centre de primire’, dar, între timp, lucrurile s-au agravat, a observat Renate Weber.

Ea a fost de părere că, atât Comisia Europeană, cât și Consiliul UE nu au anticipat evoluția fluxului de migranți, deși aveau mijloacele necesare pentru a strânge informații din timp și pentru a elabora mai multe scenarii posibile legate de acest subiect. A fost vorba și despre o insuficientă cooperare în schimbul de date la nivel european, a apreciat europarlamentarul, avansând ideea că ‘poate, ar fi necesar un serviciu de informații al UE, dar statele membre sunt foarte reticente’.

Uniunea Europeană nu a fost pregătită ‘pentru probleme de asemenea dimensiuni’, a afirmat și Ioan Mircea Pașcu, din grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din PE. Bazându-se pe argumente istorice, el consideră însă că, în politică, nu se poate ști niciodată cu siguranță cum vor evolua lucrurile.

Părerea lui este că valul de migranți care asaltează Europa ridică mai multe serioase semne de întrebare, ‘cărora cineva trebuie să le găsească răspuns’. Unele dintre acestea ar fi: ‘De ce acum, în vara aceasta, deși situația nu este mai rea decât în urmă cu 2-3 ani?’, ‘Cine și de ce a blocat o preconizată acțiune internațională de soluționare a războiului din Siria?’, ‘Cine profită de pe urma unei crize a UE?’.

Marian-Jean Marinescu are un punct de vedere similar și se întreabă, retoric, la rândul lui, ‘De unde au arme și tehnică de luptă militanții ISIS?’, ‘Cum se explică această plecare pe un traseu cunoscut, cu telefoane GPS, pentru care cine plătește oare abonamentul care este foarte scump?’.

El încearcă și să găsească răspunsuri, apreciind, de exemplu, că ‘Rusia poate fi un stat care profită, pentru că o criză în Europa o ajută foarte mult’.

Procesul migrației către Europa este abia la început, anticipează acești europarlamentari români, care sunt convinși că nesoluționarea eficientă și în timp util a problemelor legate de acest fenomen poate avea implicații dintre cele mai sumbre. Criza erodează solidaritatea europeană, fapt care pune în pericol însăși forța și funcționarea Uniunii Europene. Nemaiputând gestiona provocările cu care se confruntă, UE riscă să ajungă într-un impas. Iar alți actori în plan geopolitic vor încerca să profite și ‘să redistribuie cărțile’ pe ‘masa de joc’, după cum a afirmat Ioan Mircea Pașcu. ‘Se dorește o rearanjare geopolitică de forțe’ și perspectiva ‘unei noi forme de război rece’ se conturează tot mai mult, a estimat Renate Weber.

În concluzie, acestea nu sunt decât unele dintre motivele întemeiate pentru care se impune stringent o acțiune imediată și coordonată a statelor membre ale Uniunii Europene și a tututor instituțiilor comunitare pentru a se soluționa nu numai efectele, ci și cauzele crizei migranților.

CITEŞTE ŞI: Cotele obligatorii de refugiaţi: Argumente PRO şi CONTRA ale europarlamentarilor români