POSTUL PASTELUI 2016: Când începe şi ce tradiţii trebuie respectate cu sfinţenie de toţi creştinii

Publicat: Sâmbătă, 27 Februarie 2016 15:03 // Actualizat: Sâmbătă, 27 Februarie 2016 15:03 // Sursa: romaniatv.net

Postul Pastelui 2016 se ține în perioada 14 martie – 30 aprilie. Postul Pastelui are loc inaintea Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos si este cel mai lung si mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post si Postul Mare. Postul Mare dureaza patruzeci de zile, la care se adauga saptamana Patimilor.

POSTUL PASTELUI 2016: Motivul principal al postirii in Postul Pastelui era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioara de pregatire spirituala pentru toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Tinand seamana ca Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile tinute de Mantuitor inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit si Paresimi. In primele secole se obisnuia sa se posteasca doar in Vinerea Patimilor, sau doar doua zile inainte de Pasti sau o saptamana.

La sfarsitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost impartit in doua: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care tinea pana in Duminica Floriilor si Postul Pastilor (Postul pascal) care tinea o saptamana, incepand cu Duminica Floriilor si incheindu-se cu Duminica Invierii Domnului.

In urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit s stabilit ca durata postului sa fie de sapte saptamani, durata care a ramas valabila pana in zilele noastre.

Postul Pastelui este cel mai „greu” 

In Postul Mare crestinii trebuie sa dea dovada de o grija spirituala sporita, prin renuntarea la alimentele de provenienta animalice. Mai mult, acestia trebuie sa se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.

In calendarul bizantin Postul Mare incepe in lunea de dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar cel latin cu Miercurea Cenusii.

Asa cum bine se stie, postul reprezinta retinerea totala de la anumite alimente si bauturi in scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sa se retina de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru inseamna ca postul trupesc trebuie insotit de postul sufletesc.

POSTUL PASTELUI 2016: Timp de 40 de zile, credincioşii trebuie să se abţină de la multe lucruri, nu doar de la mâncarea de dulce. În această perioadă, ei trebuie să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă des la biserică și să se împace cu persoanele certate. Nu în ultimul rând, oamenilor le sunt interzise plăcerile trupeşti, pentru că, spun clericii, acestea dau naştere păcatului.

Poftele trupeşti pot fi biruite doar prin post şi rugăciune. Tot în perioada de post oamenii trebuie să fie mai buni şi mai miloşi cu cei din jurul lor, căci doar aşa vor putea fi şi ei iertaţi de Dumnezeu.

Părintele Arsenie Boca a vorbit şi el despre perioada de post: „Firea trupului fiind surdă, oarbă şi mută, nu te poţi înţelege cu ea decât prin osteneală şi foame, acestea însă trebuie conduse după dreapta socoteală, ca să nu dauneze sănătăţii. Acestea îl îmblânzesc, încât nu se mai ţine vrăjmaş lui Dumnezeu. Rugăciunea şi postul scot dracii poftei şi ai maniei din trup. Foamea îmblânzeşte fiarele. Cu tot dinadinsul se atrage luarea aminte că toată lupta aceasta să nu se ducă fără îndrumarea unui duhovnic iscusit, care ştie a cumpăni masura, trebuinţa şi putinţa fiecaruia în parte."

POSTUL PAŞTELUI: La nivel spiritual, postul Paştelui reprezintă perioada de curăţare a sufletului de păcate. La nivel material însă, este acea perioadă în care oamenii renunţă la alimentele de origine animală, precum carnea sau produsele lactate, în favoarea celor de origine vegetală. Iar această schimbare vine cu o serie de efecte benefice asuprea sănătăţii.

Practicarea postului cu scop curativ nu este una nouă. Istoria arată că filosofi precum Platon sau Hipocrate susţineau că postul ajută la vindecarea trupului, în timp ce Ghandi l-a privit ca pe o modalitate de promovare a respectului între persoanele de religii diferite.

Este important de menţionat că această perioadă de renunţare la alimentele "de dulce" poate avea numeroase beneficii asupra sănătăţii tale. Iată care sunt cele mai importante!

Scăderea glicemiei

Pe perioada postului Paştelui, metabolismul bazal funcţionează la o viteză redusă. Aceast lucru duce la conservarea energiei pentru o perioadă mai mare de timp şi la scăderea nivelului glicemic, prin folosirea glucozei existente în ficat. În acelaşi timp, creşte şi nivelul de eliberare a hormonilor.

Detoxifierea organismului

Cu toate că organismul se poate detoxifia singur, o alimentaţie săracă în legume şi fructe şi bazată în special pe carne îi poate îngreuna aceasta funcţie. Acest tip de dietă poate duce la un dezechilibru, deoarece există reziduuri pe care organismul le acumulează în timp şi care pot constitui surse pentru nenumărate boli. Postul, însă, presupune o dietă bazată în special pe fructe şi legume, elemente esenţiale ce ajută la detoxifierea sângelui, ficatului sau a rinichilor. 

Mai mult, acest proces are ca rezultat nu numai o piele sănăoasă şi întinerită, dar şi un surplus de energie.

Încurajarea procesului de slăbire

Un alt beneficiu important al postului Paştelui este încurajarea procesului de slăbire. Alimentele consumate în această perioadă, în special legumele şi fructele, au un conţinut redus de calorii. De aceea, atunci când sunt folosite în mod regulat, acestea te pot ajuta să elimini kilogramele nedorite şi, astfel, să obţii silueta mult visată.

Vindecarea organismului

Pe durata perioadei postului Paştelui, organismul începe să-şi canalizeze energia spre sistemul imunitar, facilitând procesul natural de vindecare. Cu alte cuvinte, proteinele produse de corp încurajează regenerarea acestui sistem şi îl protejează pe mai departe.

Sporirea speranţei de viaţă

O alimentaţie sănătoasă, bazată pe fructe, legume şi seminţe ajută la prelungirea vieţii. Un sistem imunitar întărit, stimularea producţiei hormonale sau canalizarea energiei spre diferite organe vitale susţine un corp sănătos şi plin de viaţă, scrie eva.ro.

POSTUL PASTELUI, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, scrie basilica.ro.

În general, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca o instituţie de origine apostolică. Dar în primele trei secole durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexan-driei ş.a., unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică Vineri şi Sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti; la Ierusalim, în sec. IV se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus în aceeaşi vreme se postea numai patruzeci de zile.

Începând de pe la sfârşitul secolului al III-lea înainte, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, şi anume după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, deşi deosebirile dintre Bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat şi după această dată. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză, în grec. = Κυριαϗή της τυρινης, adică Duminica brânzei, în slavo-rusă = Nedelia Sîropustnaia sau proşenoe voskresenie, adică Duminica iertării) şi postim până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv, mai scrie basilica.ro.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire, pe 25 martie, şi în Duminica Floriilor. Postul Paştelui se va încheia pe 14 aprilie.

POSTUL PASTELUI: Traditii si Obiceiuri din Postul Mare

Prima zi a postului Mare se mai numeste şi Lunea curată, zi în care potrivit tradiţiei, oamenii obişnuiesc să purifice, să cureţe spaţiul în care trăiesc prin obiceiuri rituale, potrivit romanianmonasteries.org. În această zi, femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor.

În Banat de exemplu, prima zi de post se numeste Spolocanie. Atunci, oamenii se spală cu băutură la cârciuma satului de mâncarea de dulce pe care au consumat-o până acum. În trecut, la aceste petreceri cu băutură participau şi femeile care veneau, de ochii lumii, cu furca de tors la brâu.

În alte părţi ale ţării, în ziua de Spolocanie vasele din care s-a mâncat până la Lăsata Secului se spălau cu leşie şi se urcau în pod, unde se păstrau până la Crăciun.

Tradiţia consemnează şi alte obiceiuri în prima zi de post, cum ar fi Cucii. Feciorii şi bărbaţii tineri se maschează în diverse animale, se îmbracă în fuste, îşi pun o glugă pe cap şi un clopot mare pe spinare şi aleargă în dimineaţa primei zile de post după copii, după fete, după oameni, ca să-i atingă cu băţul şi să-i trântească la pământ. Seara, cucii se adună şi merg din casă în casă pentru a dansa hora în curţile oamenilor. 

În marţea de după Lăsatul Secului începe Postul Mare propriu-zis, ce durează şapte săptămâni, etapa calendaristică în care nu se consumă carne, lapte, brânză şi ouă, alimentaţia bazându-se integral pe produsele vegetale. În această perioadă, în gospodăriile tradiţionale se desfăşură o intensă activitate în domeniul industriei textile casnice. Se torcea de zor, se ţesea, iar femeile tinere şi fetele îşi coseau, pe ascuns, frumoasele cămăşi cu care se îmbrăcau în ziua de Paşti.

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numită Miezul Paresimilor. Local, în Bucovina, denumirea acestei sărbători a încetat să mai exprime împărţirea Postului în parti egale, devenind Miezul Păreţilor, în sensul de pereţi despărţitori. Această sărbătoare cade întotdeauna într-o zi de miercuri. Ziua oferea, altă dată, gospodinelor prilejul de a număra ouale strânse până atunci şi de a evalua numărul de ouă de care aveau nevoie pentru buna pregătire a Sărbătorii Pascale. De asemenea, femeile socoteau acum cât s-a tors din cantitatea totală de cânepă, apreciind data aproximativă când urma să se termine operaţia, întrucât era obligatoriu ca această activitate să se încheie până la Joia Mare.

Unele dintre cele mai profunde, frumoase şi înălţătoare slujbe creştine sunt Deniile. Ele se ţin în Postul Mare al Paştilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Săptămâna Mare, care atrag o mulţime de credincioşi. Până la începerea Deniilor, în săptămâna a cincea din Postul Paştilor, satele trebuie curăţate şi primenite, începând cu casele şi ogrăzile. Toată lumea foieşte, aeriseşte şi scutură. Dar cei mai bucurosi sunt copiii. După ce văruiesc pomii din livezi şi grădini, se îmbracă în haine de sărbătoare şi se duc la biserică. Magia Deniilor îi tulbură şi îi farmecă. La fel ca pe mamele, bunicile şi surorile lor, care în Săptămâna cea Mare intra în biserică cu capul acoperit de-o năframă neagră.

loading...
2 Comenteaza // Vezi comentarii
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
27 feb 17:52
...In primele secole se obisnuia sa se posteasca doar in Vinerea Patimilor, sau doar doua zile inainte de Pasti sau o saptamana. Sursa: romaniatv.ro

Tag-uri:...
27 feb 15:19
... Postul Pastelui 2016 se ține în perioada 14 martie – 30 aprilie. Postul Pastelui are loc...
1
EUR
4.8079
RON
25 Feb
noapte 3 °
zi 20 °
Ultimele joburi adaugate
24 H