POSTUL PASTELUI 2018: Crestinii ortodocşi vor prăznui Pastele pe 8 aprilie, iar cei catolici pe 1 aprilie

Luni intram in Postul Mare, cel mai lung si mai aspru dintre toate posturile de peste an. Postul Mare incepe luni, 19 februarie, in Biserica Ortodoxa, crestinii ortodocsi urmand a praznui Pastele pe 8 aprilie, iar catolicii pe 1 aprilie. Postul Mare dureaza 40 de zile, la care se adauga saptamana Patimilor. 

19 feb. 2018, 14:40
POSTUL PASTELUI 2018: Crestinii ortodocşi vor prăznui Pastele pe 8 aprilie, iar cei catolici pe 1 aprilie

Motivul principal al postirii in Postul Pastelui era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioara de pregatire spirituala pentru toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Tinand seamana ca Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile tinute de Mantuitor inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit si Paresimi. In primele secole se obisnuia sa se posteasca doar in Vinerea Patimilor, sau doar doua zile inainte de Pasti sau o saptamana.

Postul Mare aminteşte de postul de 40 zile ţinut de către Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde denumirea de Păresimi sau Patruzecime. Sfinţii Părinţi consideră că Postul Mare are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.

În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile – 1 aprilie). În prima săptămână a Postului Mare, de luni până joi, în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar în Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ierarhul Tomisului va oficia Canonul cel Mare, începând cu ora 17.00.

Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în ordinul „Frăţia Sf. Mormânt“ de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul“. Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una dintre slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivire şi iertare de la Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta.

PAȘTE CATOLIC 2018 Data Paștilor este, conform primului conciliu de la Niceea, „prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.” În vreme ce Biserica Catolică și Bisericile Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară, bisericile ortodoxe și greco-catolice pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi). PAȘTE CATOLIC 2018 În acest an, Paștele catolic pică pe 1 aprilie. PAȘTE CATOLIC 2018

PAȘTE CATOLIC 2018 În Bisericile Ortodoxe echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie în calendarul iulian (care este ziua de 3 aprilie în calendarul gregorian), în timp ce Biserica Catolică și cele Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară. Din această cauză data Paștilor în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 aprilie, iar în Bisericile Catolică și Protestante mai devreme de 22 martie (vezi tabelul).

PAȘTE CATOLIC 2018 Această diferență duce, în plus, la o anumită periodicitate în diferența dintre zilele Paștilor. Specific, după 2 sau 4 ani în care diferența este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferența este de 4 sau 5 săptămâni (de exemplu în 2013, 2016, 2021 etc.). Aceasta se datorează faptului că, în acești ani, luna plină care cade după 3 aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 martie. Dacă Bisericile ar folosi același ciclu lunar, diferența dintre echinocții ar duce la o diferență în ziua Paștilor de 0 sau de 4 săptămâni.

PAȘTE CATOLIC 2018 Bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană din secolul al XVI-lea pentru motive de ordin confesional, menținând mai departe calendarul iulian, care de atunci înainte s-a numit „calendar pe stil vechi”. Cu timpul diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, încât după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.[1] Nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe să reflecteze la îndreptarea calendarului lor.

PAȘTE CATOLIC 2018 Romania a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

PAȘTE CATOLIC 2018 Congresul interortodox ținut la Constantinopol în anul 1923 a hotărât îndreptarea calendarului și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici locale autocefale momentul oportun aplicării corecției calendarului. Tot aici s-a hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei.

PAȘTE CATOLIC 2018 Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești.[2]

PAȘTE CATOLIC 2018 Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian.

PAȘTE CATOLIC 2018 În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștile după calendarul iulian.

PAȘTE CATOLIC 2018 Biserica Ortodoxă Finlandeză este singura biserică ortodoxă autocefală care sărbătorește Paștile după calendarul gregorian. Biserica Ortodoxă Estoniană, a cărei autonomie este disputată, sărbătorește Paștile de asemenea după calendarul gregorian.

sursa: wikipedia

Postul Mare la inceputuri

In primele secole, unele persoane posteau doar in Vinerea Patimilor, altele doua zile inainte de Pasti, altii o saptamana, in vreme ce unii posteau opt saptamani.

La sfarsitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Pasti a fost impartit in postul prepascal (Postul Paresimilor) care tinea pana la Duminica Floriilor, cu o durata variabila si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, adica din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii Domnului. Dupa Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit a adoptat ca durata acestui post sa fie de sapte saptamani, durata prezenta si astazi.

Canonul 69 apostolic osandea cu excomunicarea pe credinciosi si cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, in cazul in care acestia nu tineau Postul Sfintelor Pasti. Erau acceptate exceptiile, doar in caz de boala.

Liturghia din Postul Sfintelor Pasti

Liturghia, avand un caracter de sarbatoare si bucurie, iar Postul Sfintelor Pasti fiind un timp al infranarii, Sfintii Parinti au randuit ca in perioada acestui post sa nu se savarseasca Sfanta Liturghie decat sambata si duminica. In celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se oficiaza nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai inainte sfintite a luat fiinta datorita dorintei unor credinciosi de a se impartasi si in cursul saptamanii. Amintim ca in cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfintite la Liturghia oficiata duminica, sunt pastrate pe Sfanta Masa, iar in cursul saptamanii, atunci cand se savarseste Liturghia Darurilor sunt oferite credinciosilor spre impartasire. Potrivit randuielii de postire a Bisericii, in zilele de rand din Postul Mare, se ajuneaza pana la apusul soarelui, iar impartasirea se face seara dupa Vecernie.

In sambetele din Postul Mare se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in primele cinci duminici de post se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In duminca Floriilor – Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in Saptamana Patimilor, joi si sambata, Liturghia Sfantului Vasile cel Mare.

„Daca am pacatuit, vom posti pentru ca am pacatuit. Daca n-am pacatuit, vom posti ca sa nu pacatuim. Sa dam ceea ce avem: postul, si vom primi ceea ce nu avem: nepatimirea”.


loading...
Partenerii noștri