Povestea bisercii din Iaşi înghiţită de pământ cu tot cu credincioşii aflaţi în ea. „Dracul şi-o bagat coada”

Cu siguranta, legenda fabuloasa si incarcata de mister al unei povesti petrecute, in urma cu peste un secol, intr-o localitate aflata la marginea judetului Iasi vor da nastere la foarte multe controverse, scrie bzi.ro. Câţiva dintre locuitori cunosc întreaga poveste care a cutremurat o lume întreagă. 

Citeşte şi INCREDIBIL. A fost descoperită CASA în care a crescut IISUS HRISTOS

Misterioasa moarte de la Bulatau

La limita granitei dintre comunele Lespezi si Vanatori (din zona Pascaniului), chiar si acum, cei care aleg sa strabata vaile si dealurile aflate in apropierea raului Siret au parte de un sentiment straniu. Mergand de-a lungul unui drumeag de pamant, abia zvantat dupa o iarna extrem de ciudata, printre proaspetele araturi de primavara se intrezareste un mic lac, alimentat de cateva izvoare minuscule. Desi popular acesta este cunoscut ca bahna (loc mlastinos, acoperit cu iarba sau cu stuf), taranii din satele Dumbrava si Hartoapele il numesc „bulatau”! Daca sunt intrebati de unde a iesit acest termen, cu greu iti poate spune cineva ce inseamna! Nimic anormal, pana aici, doar ca o legenda misterioasa si tulburatoare legata de acest loc a fost transmisa din generatie in generatie, pana in zilele noastre. Hatru din fire, sprinten si plin de o gandire naturala si extrem de profunda, Vasile Stoica de 77 de ani, tocmai proprietarul fasiei de pamant unde se afla acest ciudat „bulatau”, rememoreaza un fapt uluitor.

Alte articole

Surprinzător! Un bărbat din Iași a cerut despăgubiri materiale pentru suferințele din perioada serviciului militar! Cum au reacționat judecătorii

Adolescent din Iași, condamndat după ce a jefuit un livrator pakistanez cu pistolul de airsoft

„Da, aicea noi ii spunem La Bulatau dar, ca sa va spun de ce se numeste asa, nu prea mai cunosc… Numa’ ca, aici pe pamantul meu, sub aceasta apa, bunicii si strabunicii mei mi-au spus ca se afla o manastire… Cica, amu’ asta sa fi fost tare, tare demult, batranii povesteau ca in timpul unei slujbe aicea a venit un vuiet mare si manastirea sau biserica a intrat in pamant, cu tot cu oamenii care erau inauntru ei! Se mai zace si ca, acum ceva timp, can’ o secat oleaca mai mult bulataul, s-o vazut turla de la manastire si oamenii s-o speriat tate di tat. Da’ eu nu prea ma tem de tate povestile si misterele aistea si nici ca aici o fi un blestem, duhuri sau ca Dracul si-o bagat coada! Eu nu spun decat ceea ce am auzat si eu de la altii. Dar, odata mai demult, trecand pe aici si hodinindu-ma, am vazut un sarpe tare mare si ciudat… Ca sa rad si io asa, ar hi bine sa iasa la suprafata aiasta manastire sau ce-o hi fost aisi ca sa pot si eu sa mor linistit si sa fie ingropat chiar langa casuta me… Da, e dreptu ca-i tare ciudat si cu blestem apa asta, dar eu nu ma tem deloc”, povesteste, amuzat si plin de duh, mos Stoica.

Citeşte şi Descoperiri care pot schimba istoria omenirii. Craniile Paracas şi craniul lui NAPOLEON BONAPARTE

Haul a inghitit zeci de oameni

Mai departe, noile generatii cunosc si ele povestea faimosului lor „bulatau”. Cu toate acestea, vorbesc cu sfiala si cu un tremur vizibil in voce atunci cand sunt intrebati de legenda misterioasa a locului. „Acuma, io stiu ca la bulatau, cand o fost inghitita tata manastirea, cica erau mai multe nunti deodata care aveau loc si tat puhoiul de lume aflat la slujba s-o dus in adancuri. Bunicul povestea ca stie de la un neam al sau ca, deodata, s-a auzit un huiet si pamantul s-a cutremurat si o gaura mare s-a facut… A bubuit totul si dusa a fost lumea care era la manastire, pana si copchii… Acuma, asta e ce am auzit si noi care, la randul nostru, povestim mai departe tata legenda locului. Ar fi tare frumos sa se scrie cate ceva si despre noi ca, acuma, tinerii nu prea mai stiu de traditii si de obiceiuri, acuma e doar cu maneaua, cu discoteca si cu distractia”, marturiseste si Petrica Ignat, alt localnic. Totusi, unii dintre flacaii locului, mai putin atrasi de efemerul asa-ziselor atractii ale vietii contemporane, isi aduc aminte cu pios respect de aceasta legenda.

 „Intreaga copilarie mi-am petrecut-o in aceste locuri, printre aceste vai si langa acest bulatau! Veneam cu prietenii, ne plimbam prin stufaris si chiar pescuiam… Nu ne era deloc teama ca va iesi Dracu’ din bahna, dar aveam o doza mare de atractie fata de acest loc… Eu mereu am fost curios si impresionat de legenda scufundarii manastirii si a mortii acelor oameni, asta daca o fi asa, si ce-o fi stat la nasterea ciudatului eveniment. Ar fi pacat daca nu s-ar cerceta mai mult, daca nu s-ar interesa etnologii, folcloristii in legatura cu aceasta legenda a noastra. Spun asta pentru ca ar mai fi si multe alte povesti frumoase de pe la noi ce tin si de haiduci, de boieri sau care fac referinta in legatura cu batalii derulate (in cel de-al Doilea Razboi Mondial – n.r.) chiar pe dealurile dintre Lespezi si Vanatori”, conchide si Cristinel Florea, tanar din satul Hartoapele. Interesant si inedit este ca, in lucrarea intitulata „Venea o moara pe Siret”, a lui Mihail Sadoveanu, este pomenit, cu toate ca extrem de vag, cate ceva despre acest mit al lespezenilor.