Care au fost greşelile care au dus la falimentul Tnuva

Tribunalul Ilfov decide astăzi, asupra cererii Tnuva România de intrare în faliment. Care este însă povestea insuccesului unei afaceri în care s-au investit 85 de milioane de euro? Una dintre cele mai reputate publicaţii de business din Israel, Calcalist, a publicat recent un articol despre motivele care au dus Tnuva Romînia la faliment. După cum reiese din interviurile luate de ziariştii publicaţiei israeliene cu diverşi furnizori, oameni de afaceri israelieni din România şi foşti membri din conducerea Tnuva România, răspunsul la aceasta întrebare este unul complex.

Semne de întrebare

Potrivit publicaţiei din Israel, primele semne oficiale că afacerile israelienilor de la Tnuva nu mergeau prea bine în România au putut fi observate încă din 2010 când compania şi-a redus semnificativ numărul de angajaţi. În 2008, în perioada de vârf a activităţii companiei pe plan local, Tnuva avea pe statul de plată în jur de 400 de salariaţi, pentru ca, peste doi ani să rămână cu numai 174 de oameni, iar în 2011 să îi concedieze pe toţi. Toate acestea după ce compania investise 85 de milioane de euro în dezvoltarea unei ferme moderne la Adunaţii Copăceni cu dotări de ultimă generaţie şi cu o capacitate de 1200 de vaci. De asemenea, Tnuva deţine în România şi franciza Yoplait. Ce se întâmplase?

Primele dezamăgiri

Alte articole

Se închide una dintre cele mai vechi fabrici din România. A fost unul dintre principalii producători din Europa de Sud-Est

Companie cu 158 de ani de existență, forțată de hackeri să intre în faliment. Totul a pornit de la parola unui angajat

Israelienii au înfiinţat Tnuva România Dairies în 2005, dar au intrat efectiv pe piaţă în 2007, la momentul oportun. Principalul său competitor din România, Danone, se confrunta cu cea mai mare criză de la venirea în ţara noastră: „scandalul dioxina”. Tnuva a venit cu o promovare agresivă şi targeturi pe măsură. „Urmând viziunea fostului CEO Arik Reichman, obiectivul era de a câştiga 20% din piaţa de lactate din Europa de Est”, scrie Calcalist. „La finele lui 2011, cota de piaţă a producătorului de lactate era de numai 5%, şi se apropia cu greu de targetul de vânzări de aproximativ 20 de milioane de euro pe an”, mai spune articolul publicaţiei israeliene. În cifre, toate aceste dezamăgiri au însemnat, potrivit Calcalist, datorii de 100 de milioane de euro generate de cele două companii din ţara noastră: Tnuva şi Tnuva România Dairy. „ Potrivit anunţului făcut de directorul financiar al companiei către furnizori, Tnuva Israel nu va pune la dispoziţie fonduri pentru a acoperi datoriile companiei din România în nicio circumstanţă”, se arată în articol.

Cine este de vină

Una din cauzele insuccesului Tnuva în România este criza financiară. Conform unui oficial din cadrul Tnuva România, citat de Calcalist, compania a suferit direct în urma crizei economice din 2008, din moment ce România a fost una dintre ţările cele mai afectate de criză la acel moment. Situaţia economică a românilor nu a fost însă singura problema a israelienilor de la Tnuva. Fostul oficial al companiei a explicat pentru ziariştii israelieni cum „Protestul Cottage”(un protest al israelienilor cauzat de preţul brâzei n.red) care s-a răspândit în Israel a reprezentat o puternică lovitură retroactivă pentru activitatea companiei. „În opinia sa, a condus la regândirea structurii companiei per ansamblu, la dezvăluirea rapoartelor care au inclus detalii despre Tnuva România – şi au condus chiar la demisia preşedintelui Zahavit Cohen. Fostul oficial argumentează că ultimul cui bătut în cosciugul Tnuva România a fost numirea lui Shlomo Rodav ca şi preşedinte al Tnuva în luna octombrie a anului trecut. El arată cum preşedintele nou venit a adus cu sine o viziune managerială diferită, concluzionând că activitatea din România trebuie să fie încheiată”, scrie publicaţia.

Alte ipoteze

Un alt răspuns posibil pentru falimentul Tnuva este, mai scrie Calcalist,  lipsa de profesionalism. Publicaţia citează „un om de afaceri israelian care a primit o ofertă de a cumpăra Tunva România pentru doar 2 milioane de euro”. Potrivit acestui om de afaceri, activ pe piaţa din România în ultimul deceniu, problema a apărut chiar de la început, comportamentul Tnuva fiind neprofesionist. În opinia sa, compania a achiziţionat teren mult peste preţul pieţei şi a contractat împrumuturi masive de la bănci europene. În plus, compania a avut de-a face cu DNA când unul dintre angajaţi a depus documente false pentru obţinerea unui grant de 1 milion de euro  pentru construcţia unei ferme de lactate. Aşadar, atunci când Tnuva România a cumpărat acţiunile partenerilor săi – omul de afaceri Yossi Bueno şi Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – a ieşit în pierdere.

De altfel, potrivit rapoartelor financiare ale Tnuva din 2010,citate de Calcalist, în urma pierderilor prelungite din România, compania a fost obligată în iulie 2008 să cumpere acţiunile BERD (35%) pentru 10,6 milioane de Euro. În decembrie 2009, a cumpărat acţiunile lui Bueno (10%) pentru doar 1,9 milioane de euro. Capitalul propriu al companiei era de 2,4 milioane de euro. „Pierderile masive şi achiziţionarea acţiunilor partenerilor la o valoare semnificativ mai mică decât a investiţiilor, au adus Tnuva la pierderi cumultate de aproximativ 11 milioane de euro”, mai scrie publicaţia.

Ce spun fermierii

Proprietarul israelian al unei ferme-parteneră  ce aproviziona Tnuva cu lapte a declarat pentru Calcalist că “Tnuva nu a ajuns la nivelul marilor producători de lactate, a fost doar un jucător mic, nesemnificativ. Gigantul monopolist israelian a ajuns într-un teritoriu necunoscut şi a început să facă greşeli”, declara fermierul. Acesta a a mai spus că Tnuva a ieşit cu campanii de marketing de la început, încă înainte de a începe să producă lapte. Astfel, nu erau destule produse la rafturi, ceea ce a dăunat imaginii.

În plus, compania a făcut o mare greşeală dezvoltând un portofoliu care să fie produs şi marketat în Româniaformat din lapte de băut, brînza cottage, brânză moale, smântână şi iaurt. Conform fermierului, românilor nu le place brânza cottage, iar restul produselor nu erau percepute ca fiind mai atractive sau de calitate mai bună decât cele ale competitorilor.

Fermierul a mai declarat pentru Calcalist că Tnuva nu şi-a respectat întotdeauna obligaţiile financiare. Potrivit acestuia, în urmă cu două săptămâni compania nu şi-a respectat obligaţia de a cumpăra lapte de la ferma sa, generând datorii în valoare de 50.000 euro pentru ferma sa şi pentru parteneri. “Am rămas cu mii de litri de lapte necumpărat. La sfârşit de zi a trebuit să aruncăm o parte din lapte şi să vindem în pierdere altă parte din el”, a spus fostul partener Tnuva.