Născută la periferia insalubră a Craiovei, tânăra speră că exemplul său va servi la schimbarea modului în care este privită populaţia romă. La vârsta de 22 de ani, ea urmează un master la prestigioasa universitate pariziană Sorbona şi vrea să devină magistrat, pentru „a le da peste nas celor care cred că romii nu sunt decât nişte hoţi de găini„, afirmă ea.

Povestea tinerei este relatată de jactiv.ouest-france.fr, scrie Mediafax.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Drama trăită de o tânără care nu se poate angaja din cauza ...

Cel puţin cinci morţi şi 33 de răniţi în sudul Chinei, ...

Anina recunoaşte că datorează mult familiei sale, care şi-a urmat dorinţa de a scăpa de tristul destin al romilor din est, „consideraţi ca sub-oameni”. Bunicul ei avea o băcănie, tatăl ei era contabil, iar mama sa era infirmieră într-un spital, locuri de muncă obţinute pentru că îşi ascunseseră originea şi pierdute în momentul în care au fost descoperiţi. „Sunt romi care reuşesc acolo. Dar nu se ştie de ei pentru că s-au pierdut în marea masă”.

În 1997, când Anina avea şapte ani, a plecat împreună cu părinţii şi cele două surori către Franţa, „ţara portocalelor şi mandarinelor„. După multiple peripeţii, familia a ajuns din întâmplare la Bourg-en-Bresse, în Ain, şi a locuit mai întâi într-o camionată. Tatăl vindea ziare, iar mama şi copiii cerşeau. Acolo, la piaţă, o trecătoare care le-a devenit ulterior prietenă, i-a îndreptat către asociaţii. Ulterior, familia a obţinut o locuinţă, iar părinţii au început să primească de lucru.

Anina, căreia întotdeauna i-a plăcut şcoala, s-a dovedit foarte înzestrată. „Vreau să arăt că deşi sunt româncă, nu sunt automat necinstită”. Dar nu este întotdeauna uşor. „Uneori am fost tratată drept romă împuţită. Mama mea îmi dădea bomboane ca să îmi fac prietene. Ele îmi luau bomboanele şi plecau!”, povesteşte ea.

Citeşte şi: Fostă cerşetoare, acum campioană mondială la haltere

După ce a studiat dreptul la Bourg-en-Bresse, tânăra vrea mai mult ca niciodată să devină magistrat, pentru a „combate nedreptăţile”. Anina a acceptat să îşi povestească istoria într-o carte, deoarece vrea „să schimbe modul în care sunt priviţi romii”. „Romii au aceleaşi capacităţi ca toată lumea!”, afirmă ea, deşi nu neagă că au probleme cu delincvenţa.

„Ca toate comunităţile! Dar nu ştiu de unde îşi scoate cifrele poliţia. Sărăcia îi împinge la astfel de comportamente, nu este ceva intrinsec romilor. Există şi reţele care profită de familii, exploatează copii”, explică ea.

Întrebată dacă înţelege că este şocant să vezi copii mici expuşi la frig şi gaze de eşapament pe trotuare, Anina afirmă: „Da, dar mamele lor preferă adeseori să îi ia cu ele mai degrabă decât să îi lase singuri într-o tabără care poate fi distrusă în absenţa lor. Romii îşi adoră copiii, ei au un simţ foarte puternic al familiei. Mama mea nu m-a forţat niciodată”.

Acest ataşament faţă de familiei este unul dintre aspectele culturii rome pe care Anina vrea să îl păstreze, alături de muzică, bucătărie, dans, capacitatea de a se descurca sau castitatea înaintea căsătorie. Părinţii ei nu o împing să se căsătorească cu un rom. „Ei preferă să mă căsătoresc cu un francez”. Mai mulţi prieteni i-au propus să se căsătorească, deoarece ar fi o modalitate comodă de a obţine naţionalitatea franceză, indispensabilă pentru a se înscrie la concursul pentru magistratură. Anina preferă însă să fie loială şi speră să îi fie acceptată o nouă cerere de reglementare a situaţiei sale.

Povestea remarcabilă a tinerei Anina Ciuciu a fost prezentată anul trecut şi de postul de radio RTL.