Conform proiectului de lege, beneficiarii de pensii speciale care sunt încă activi în structuri ale statului trebuie să renunțe la 85 la sută din pensie dacă vor să-și păstreze funcția. Tăierea se aplică pe toată perioada în care muncesc la stat. Cine renunță la jobul bugetar rămâne cu pensia intactă.
Prevederile legii nu se vor aplica pensionarilor care muncesc în sectorul privat.
Proiectul a trecut tacit de Senat, miercuri. Astfel, s-a încheiat o lungă perioadă de tergiversări cauzate de disputa dintre cei care vor extinderea excepțiilor (introducerea mai multor categorii care să nu fie impozitate) și cei care susțin aplicarea cât mai largă a tăierii veniturilor specialilor, scrie libertatea.
Povestea noii legi a început în noiembrie 2025, când, după săptămâni de discuții în coaliție, Executivul a pus în transparență publică o formă de proiect în care erau exceptați de la interdicție un număr mare de categorii de demnitari și șefi sau angajați ai instituțiilor de stat.
Pe lângă aleșii locali și cei cu mandatele prevăzute expres în Constiuție (parlamentari, președintele României, judecătorii CCR, membrii CSM, Avocatul Poporului și consilierii Curții de Conturi), protejați deja de o decizie anterioară a Curții Constituționale, guvernul venise și cu persoanele numite în baza unei hotărâri a parlamentului, la care se încadrau nu mai puțin de 23 de șefi de instituții.
Perspectiva interzicerii cumulului pensie specială-salariu a provocat tensiuni întinse pe mai multe luni. Fostul ministr al Muncii, Florin Manole, a pledat contra extinderii excepțiilor și, în cele din urmă, în proiectul de act normativ au rămas să fie salvați de la diminuarea pensiei speciale doar aleșii locali și cei cu mandate prevăzute în Constituție.
Cabinetul Bolojan nu a mai mers cu proiectul pe varianta angajării răspunderii, doar că, la finalul lui aprilie, după ieșirea PSD de la guvernare, l-a adoptat ca proiect și l-a trimis parlamentului, pentru dezbatere și vot.
Înregistrat la Senat în 30 aprilie, proiectul a fost trimis pentru raport la mai multe comisii.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Senatorul USR Violeta Alexandru consideră drept „un deserviciu” adoptarea tacită de către Senat, în timp ce senatorul PNL Maria Horga a spus că proiectul „a fost blocat de PSD pentru că acesxt partid ar avea ”alergie la reforme”, notează antena3.