Şi-a pus ştreangul de gât în Cişmigiu. Povestea tulburătoare a unui condamnat politic

Sunt multe lucruri în societatea de astăzi care ne displac, lucruri ce ne fac să condamnăm, să fim indiferenţi şi intoleranţi. Sunt drame pe care nu le înţelegem şi nici nu ne străduim să le înţelegem, doar le privim cu puţină compasiune, poate, şi apoi trecem nepăsători spre ceea ce se numeşte viitor. Dar ce se întâmplă când nu mai vezi viitorul?

Zilele trecute, ROMÂNIATV.NET a arătat că viaţa este ca o ruletă rusească, azi ai totul, mâine nu mai ai nimic. Sunt însă şi cazuri fericite, oameni care au reuşit să se ridice şi să meargă mai departe.

Declinul lui a început încă din perioada comunistă atunci când a fost condamnat politic. A stat doi ani închis şi pentru că îi era teamă pentru familia lui, ardeleanul a ales să rupă legătura cu ei. Ba mai mult, în ’87 a fost pronunţat şi divorţul. În ’89, ardeleanul a decis să fugă în Austria. Până în ’95 a stat singur printre străini. Se sufoca de dorul celor doi copii, dar spera că într-o zi avea să-i aducă lângă ei. Nu s-a putut, deşi a încercat. S-a întors acasă pentru un nou început lângă familie. Pentru că în ţară perspectivele copiilor erau limitate, s-au gândit să plece în Spania.

A refuzat să-şi schimbe religia şi a pierdut tot ce avea mai drag

Acolo lucrurile au luat o altă întorsătură. Copiii lui şi fosta soţie s-au convertit la o altă religie. Au devenit martorii lui Iehova şi au încercat cu toate puterile să-l convingă şi pe el să renunţe la creştinism. Certurile şi neînţelegerile au început să apară. Ardeleanul nu voia cu niciun preţ să renunţe la credinţa lui, aşa că familia s-a destrămat din nou. S-a întors acasă, dărâmat şi fără puteri. În ţară nu mai avea nimic, nu avea casă, nu avea loc de muncă, nu avea copii, nu avea nimic. A încercat să meargă mai departe. Şi-a închiriat o cameră şi s-a întors pe şantier.

Şi-a pus ştreangul de gât

A primit în continuare lovituri greu de suportat. Anul trecut în noiembrie, patronul şantierului l-a anunţat că nu-l mai poate plăti, că au probleme financiare şi că trebuie să renunţe la el. A simţit cum totul se sfârşeşte. „Ştiam că nu mai pot plăti chiria pentru că nu mai aveam loc de muncă. La copii nu mă puteam întoarce. Ei aveau drumul lor. Am zis că e timpul să închei totul. M-am dus în Parcul Cişmigiu şi mi-am pus şteangul de gât. Nu mai aveam pentru ce să trăiesc”, a povestit Nucu.

Din fericire, bărbatul a fost găsit la timp de doi tineri. A primit consiliere şi ajutor de la Asociaţia Samusocial din România. După şapte luni de luptă cu gândurile negre a reuşit să se pună pe picioare. A vorbit zilnic cu un psiholog, i-a fost căutat un nou loc de muncă şi o locuinţă. Acum munceşte în Giurgiu, este şef de şantier şi face naveta în Bucureşti unde stă cu chirie. Priveşte cu tristeţe înapoi. Are doi copii şi doi nepoţi frumoşi. Le duce dorul, dar nu se poate întoarce la ei. Spune că e prea târziu şi cu toate astea visează ca într-o zi cei dragi să se întoarcă lângă el.

Oamenii pot face donatii în bani pentru ajutorarea adulţilor străzii. Contul este:

Nume client: SAMUSOCIAL din Romania

Cod IBAN: RO93BRDE441SV49929504410 BRD GSGAgentia Carol

CUI: 16050641