Praf saharian peste România. Mai multe ţări din Europa vor fi afectate

Praf saharian peste România. Norul de praf va afecta Europa, în special țările de vest precum Spania, Portugalia, Franța, sudul Marii Britanii și vestul Italiei.

Praf saharian peste România. Avertismentul specialiştilor

În următoarele zile, furtunile de nisip din deşertul african vor afecta şi România. Fenomentul va afecta cea mai mare parte din țările europene, în special pe cele din vest, potrivit Antena3. 

Citeşte şi PROGNOZA METEO. Ploi, lapoviţă, ninsori şi frig. Se depune un nou strat de zăpadă la munte

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Meteorologii spun că acest fenomen este unul obișnuit pentru perioada de primăvară și poate dura până la începutul toamnei.

Alte articole

Prognoza meteo 7 noiembrie. Vreme rece și depuneri de chiciură în weekend

Cum va fi vremea în Europa în iarna 2026 – 2027. Prognoza actualizată

Profesorul de fizică Silviu Gurlui a explicat că acest fenomen influențează, printre altele, vremea, făcând-o “mai blândă” și este un bun fertilizant. Praful fertilizează solul și oceanele cu fier și diverse minerale de care plantele și fitoplanctonul au nevoie pentru a crește.

Totodată, are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.

„Praful contine particule micrometrice. In aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficienta energetica a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiatiei ce ajunge pe panouri.

Praful are si un efect vital pentru viata plantelor din sol, din mari si oceane. Continutul mare de fier si fosfor asigura hrana acestor plante. Cele din apa, fitoplanctonul, reprezinta rezervorul principal de oxigen pentru noi toti, pentru toate vietuitoarele.

Este asadar un bun fertilizant al solului si util/hrana pentru fauna acvatica dar contribuie in aer la poluare, produce o reducere a radiatiei solare care ajunge la sol, modifica caracteristicile aerosolilor (modificari fizico-chimice, adica pot induce modificari in varii procese meteorologice), incalzeste gheata (topindu-se mai repede sub radiatia solara) si, mai important, in drumul lor lung prin aer, poate culege agenti patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetatie, etc ) sau particule nocive ce sint culese din zonele din Sahara unde cu ani in urma au fost facute teste complexe”, a explicat Silviu Gurlui într-o postare pe Facebook.

Citeşte şi Avertizare meteo de ultimă oră. Meteorologii anunţă ninsori în mijlocul lunii martie. Cum va fi vremea în Bucureşti