"Eu cred în capacitatea României de a se dezvolta. (...) Cu siguranță nu vrem să rămânem ancorați în spațiul acesta al salariilor mici și al unei piețe a forței de muncă, axată low cost. Nu e pentru România. Poate pentru un timp va mai fi, dar eu sunt convins că se va întâmpla ceva deosebit. Trebuie să îi pregătim (pe copii — n.r.)", a afirmat Adrian Curaj, la ceremonia de preluare a mandatului de la predecesorul său Sorin Cîmpeanu, potrivit Agerpres.
Totodată, el a apreciat că unul dintre elementele foarte importante este personalizarea, educația centrată pe copil, astfel încât acesta să nu rămână în afara sistemului, ci să fie modelat în așa fel încât să își atingă potențialul maxim. Noul ministru a subliniat că birocratizarea și încărcarea administrativă reprezintă o presiune pentru cadrele didactice, care ar trebui să se concentreze pe oferirea unei educații personalizate.
CITEŞTE ŞI: Cine este ADRIAN CURAJ, ministrul propus al Educaţiei
El a reliefat importanța unor proiecte "superbe" realizate de societatea civilă, adăugând că inovarea în educație este foarte importantă. Adrian Curaj a apreciat că a oferi șanse egale tinerilor înseamnă educarea lor, astfel încât să le fie potențate aptitudinile naturale, transformându-le în abilități și competențe.
"Eu cred că este extrem de important spațiul acesta, învățământ profesional și tehnic, inclusiv cel în sistem dual și vă rog, credeți-mă, este atât de important să ne gândim, la învățământul tehnic terțiar non-universitar. Sunt sute de mii de oameni (...) care nu au bacalauratul. Ei nu trebuie să fie la sfârșitul existenței lor, trebuie să le dăm o șansă. (...) Este terțiar, non-universitar și înseamnă șansa de a ajunge cu pregătire foarte bună pe piața muncii", a spus Adrian Curaj.
Ministrul a mai afirmat că un "subiect sensibil" dar semnificativ îl reprezintă "aducerea școlii la un nivel de calitate" care să dea încredere că oferă spațiul potrivit pentru copii. În acest sens, el a atras atenția și asupra garantării siguranței copiilor, care reprezintă viitorul țării.
De asemenea, el a subliniat importanța autonomiei, adăugând că va încuraja Consiliul Național al Rectorilor să devină o voce importantă și autonomă, un partener constructiv.
Pe de altă parte, ministrul a arătat că, în ultimii 20 de ani, performanța cercetării în universități nu a beneficiat de o finanțare instituțională care să asigure continuitate.
"Am speranța că vom avea resurse ca acest lucru să se întâmple, pentru că este una dintre principalele condiții pentru internaționalizarea cercetării și a învățământului, dar mai ales pentru ca universitățile românești să își atingă potențialul deplin în jocul ierarhiilor internaționale. (...) Dacă e vorba de cercetare, să știți că noi am suferit — și o spun din experiență — de lipsă totală de predictibilitate", a spus el.
Noul ministru și-a exprimat convingerea că va crește bugetul destinat educației și cercetării, adăugând că este importantă susținerea inovării cu și pentru mediul privat.
"Cât avem acum: 600 de doctoranzi din străinătate — eu nu cred că se potrivește cu capacitatea României. Eu cred că partea de internaționalizare trebuie să devină realitate. Sigur, nu e ușor, dar pe de o parte faci diplomație culturală și anunți lucrurile acestea lumii, că noi avem ceva de oferit", a mai spus ministrul Educației.
CITEŞTE ŞI: Programul de guvernare propus de Cabinetul Cioloş pentru Sănătate şi Educaţie
facebook
twitter
