PREMIERĂ în JUSTIŢIE. O femeie a fost declarată mama naturală a unor gemeni născuţi de sora ei

Fenomenul familiilor care nu pot avea copii ia amploare, scrie redesteptarea.ro. Mai mult decât oricând auzim în jurul nostru despre familii care nu pot avea copii din diferite motive. Pe acest fond a apărut metoda fertilizările in vitro şi chiar mamele-surogat. Internetul este plin de anunţuri prin care femeile fertile îşi vând pântecele pentru sume care ating şi 30.000 de euro.

Practic, mamele surogat acceptă să fie inseminate cu material genetic de la părinţii care nu pot avea copii, urmând ca mama surogat să poarte copilul până la naştere, iar după aceea, bebeluşul să devină al părinţilor care şi l-au dorit. Problema cea mai mare, este, însă, că în România nu este reglementat deloc acest domeniu. Un proiect de lege a existat la un moment dat, dar nu a fost niciodată aprobat şi pus în practică. Singurele prevederi pe această temă sunt în Codul Civil, articolele 441 până la 447. În această lege este, însă, reglementată reproducerea umană asistată cu terţ donator, fiind vorba de cazurile în care se face fertilizare in vitro cu spermatozoizi donaţi de către un alt bărbat decât soţul femeii.

Citeşte şi Robert Edwards, părintele fertilizării in vitro, recompensat cu premiul Nobel, a murit

Istoria unui caz complicat

Alte articole

Gabriela Firea, anunţ important despre ajutorul de 15.000 de lei pentru femeile singure

În ciuda acestei situaţii, judecătorii din Timişoara au reuşit să emită o sentinţă care poate fi folosită ca precedent în alte ocazii. Mai concret, judecătorii au validat o mamă-surogat, recunoscându-o ca mamă naturală a doi gemeni, pe o altă femeie decât cea care a adus pe lume copiii.
Totul a început în momentul în care o familie, care nu putea avea copii din cauza unor afecţiuni medicale ale soţiei, şi-a dat acordul ca sora femeii să fie inseminată cu embrionul fecundat în urma prelevării ovulelor de la soţie şi a spermei de la soţ. Practic, femeia rămasă însărcinată cu gemeni a acceptat să poarte şi să nască copiii surorii sale şi ai cumnatului său. Pe tot parcursul ei, sarcina a fost supravegheată de cele două familii şi de medicul care a realizat fertilizarea in vitro.

Problemele au apărut după naştere pentru că, potrivit legii din România, mama copiilor este considerată cea care le dă naştere. Tocmai din acest motiv, în documentele de identitate ale copiilor era trecută ca mamă, mătușa lor, cea care i-a adus pe lume. Astfel, printr-o acţiune în instanţă, părinţii din gena cărora au rezultat copiii născuţi de altă femeie, au cerut să li se constate calitatea de părinţi naturali ai gemenilor.
Prima fază a procesului s-a judecat la Judecătoria Timişoara, iar magistraţii de aici au fost puşi în mare dificultate, constatând că „deşi în România procrearea medical asistată, prin folosirea mamei surogat, se efectuează, dovadă fiind şi cazul în speţă, ea nu este reglementată legal”.

Citeşte şi O braziliancă de 51 de ani le-a născut pe propriile sale nepoate

„Din punct de vedere juridic, indiferent de provenienţa materialului genetic din care copilul este conceput, este considerată ca mamă femeia care dă naştere copilului, iar în cazul procedurii de fertilizare in vitro cu mamă surogat, această femeie este mama purtătoare. Filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul material şi evident al naşterii, ceea ce face ca dovada maternităţii să fie directă şi neîndoielnică”, au arătat magistrații Judecătoriei Timișoara, care au respins cererea petenților.

„Procedura fertilizării in vitro cu mamă purtătoare ridică mai multe probleme, cum ar fi cele de ordin moral, medical şi apoi juridic, astfel încât, fiind o chestiune complicată şi controversată, este absolut necesară, pentru recunoaşterea ei cu efecte asupra stabilirii filiaţiei materne în altă modalitate decât potrivit regulii de drept comun, prevăzute de art.408 C.civ., reglementarea ei juridică.

Vezi continuarea poveştii aici.