Descoperirea unei excrescențe faciale tumorale pe mandibula acestui gen de dinozaur cu cioc de rață (sau hadrozaur, în termeni paleontologici) a fost raportată în premieră într-un sit din cadrul Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”, administrat de Universitatea din București.

Echipa de cercetători a descoperit un tip de tumoare benignă la dinozaurului pitic Telmatosaurus transsylvanicus, tumoare care este cunoscută la oameni, mamifere și unele reptile actuale, dar care nu a mai fost raportată până acum într-un animal fosil. Această descoperire reprezintă o premieră în istoria cercetărilor paleontologice pe plan mondial, fiind de asemenea și prima tumoare documentată exhaustiv la un dinozaur pitic. Exemplarul patologic a fost descoperit în roci vechi de aproximativ 69-67 milioane de ani, roci ce apar în „Valea Dinozaurilor” din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, sit UNESCO.

Alte Articole

Caracatiţele şi homarii au sentimente şi trebuie să fie protejate ...

Veste bună pentru creatorii de conţinut! Facebook se lansează ...

A fost depăşit punctul critic al încălzirii globale. Avertismenul ...

„Din momentul descoperirii, acum mai bine de un deceniu, era evident că fosila era deformată dar cauza acestei malformații, a rămas un mister până acum” a declarat Conf. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București, conducătorul echipei care a descoperit fosila. „Pentru a putea investiga structura internă a excrescenței, echipa noastră a fost invitată de către SCANCO Medical AG din Elveția să ’privească’ în interiorul acestei mandibule de Telmatosaurus folosind echipamentul lor microtomografic de ultima generație”.

Microtomografiile computerizate au sugerat că dinozaurul a suferit de o boală cunoscută sub numele de ameloblastom, o tumoare benignă, non-canceroasă, la care sunt predispuși atât oamenii și mamiferele în general, cât și unele reptile contemporane nouă.

Doctorul Bruce Rothschild (Universitatea Medicală Northeast Ohio, SUA), un expert mondial în paleopatologie (studiul bolilor și rănilor străvechi), a studiat microtomografiile și a declarat: „Descoperirea unui ameloblastom care a afectat un dinozaur cu cioc de rață arată că avem mai multe în comun cu dinozaurii decât am realizat până acum. Suferim de aceleași tumori”.

În Cretacicul terminal, acum 70-66 de milioane de ani, dinozaurii din România, inclusiv Telmatosaurus, trăiau pe o insulă a Oceanului Tethys. Datorită selecției naturale induse de mediul insular, acești dinozauri aveau talii mult reduse comparativ cu rudele lor de pe continent, o situație exemplificată mai recent (în termeni geologici) de către elefanții pitici din unele insule mediteraneene (Cipru sau Malta). Comparat cu ilustrele sale rude de pe continent precum Edmontosaurus care putea atinge 10-12 metri lungime, un Telmatosaurus adult abia ajungea la 4 metri. În același timp, pterozaurul gigant Hatzegopteryx, un alt animal care trăia pe Insula Hațeg, avea o anvergură a aripilor de 10-12 metri.

De multă vreme s-a considerat că viața pe o astfel de insulă induce o probabilitate crescută de ocurență a bolilor în cazul animalelor, așa cum propunea în primii ani ai secolului trecut și excentricul paleontolog Baronul Franz Nopcsa (descoperitorul dinozaurilor din Transilvania). Acest dinozaur reprezintă cel mai bine documentat studiu de caz care susține această idee.

Acest studiu a fost publicat de un grup internațional de cercetători de la Universitatea din București și Universitatea „Babeș-Bolyai” din România, Universitatea Medicală Northeast Ohio și Universitatea Johns Hopkins, ambele din SUA și Universitatea din Southampton, Marea Britanie.