Premierul Estoniei critică aspru planul NATO pentru cazul unui atac rusesc asupra ţărilor baltice: „Secole de istorie, inclusiv poporul şi cultura noastră, ar fi şterse de pe hartă”

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a susţinut această idee înainte de summitul NATO de marţea viitoare, de la Madrid, în cadrul căruia alianţa va discuta planurile de apărare a flancului său estic în lumina invaziei Moscovei în Ucraina, inclusiv despre cum să apere mai bine ţările baltice.

„Cei dintre voi care aţi fost la Tallinn şi cunoaşteţi oraşul nostru vechi şi secolele de istorie care se află aici şi secolele de cultură care se află aici – toate acestea ar fi şterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, naţiunea noastră”, a spus Kallas.

Estonia, Letonia şi Lituania fac presiuni pentru ca actuala strategie să fie înlocuită cu una în care NATO caută să apere fiecare centimetru de teritoriu din prima zi, mai ales după ce a văzut atrocităţile ruseşti în Ucraina.

Comentând ceea ce ea a numit planul NATO „de a o pierde şi de a o elibera după aceea”, ea a spus că atrocităţile care ar fi fost comise de trupele ruseşti în oraşul ucrainean Bucea au avut loc la aproximativ 80 de zile după ce a început invazia. „Acum toată lumea vede că acest concept nu funcţionează cu adevărat”, a spus Kallas, potrivit Financial Times.

Alte articole

Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, avertizează asupra pericolului rusesc: „O zonă a României nu este acoperită de Articolul 5 din NATO”

Ministrul Apărării, Radu Miruță: România nu are nevoie de armă nucleară. Suntem protejați de NATO

Citeşte şi: Zelenski: „Rusia a făcut pe 24 februarie acelaşi lucru pe care l-au făcut naziştii pe 22 iunie”

Întrebat în legătură cu comentariile lui Kallas, un oficial NATO a declarat că alianţa „are planurile în vigoare pentru a descuraja ameninţările şi a apăra toţi aliaţii, dar nu intrăm niciodată în detalii operaţionale. Secretarul general a precizat că întărirea descurajării şi apărării este una dintre deciziile cheie la summitul NATO de săptămâna viitoare”.

Oficialul a adăugat: „Vom face mai mult pentru a ne asigura că putem apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, în orice moment şi împotriva oricărei ameninţări. Vom adapta structura de forţe a NATO, cu mai multe forţe la un nivel ridicat de pregătire. Vom avea, de asemenea, mai multe formaţiuni de luptă NATO desfăşurate în avans, pentru a consolida grupurile de luptă din est.”

Kallas cere ca o divizie de trupe, adică între 20.000 şi 25.000 de soldaţi NATO, să fie alocată fiecăreia dintre Estonia, Letonia şi Lituania.

Kallas a subliniat că Estonia este „cel mai mare susţinător” al aderării Finlandei şi Suediei la NATO, dar a declarat că este puţin probabil ca demersul Turciei de a bloca cererile de aderare ale acestor ţări să fie rezolvat până la summitul de săptămâna viitoare.

Citeşte şi: Bodyguard-ul lui Putin, împuşcat în cap. Colonelul care îi purta valiza nucleară a fost găsit într-o baltă de sânge