Premierul Ilie Bolojan, despre restructurările masive din aparatul de stat: „Restructurările nu se fac cu aplauze, dar adoptarea acestor măsuri este o necesitate dacă vrem ca anul viitor să ne apropiem de o țintă de deficit de 6%”

Reformele pentru reducerea deficitului bugetar sunt musai de aplicat pentru ca, în 2026, deficitul să ajungă la 6%, spune premierul Ilie Bolojan. Dacă aceste pachete de măsuri nu vor trece de CCR, riscul ca, în 2026, statul român să plătească 60 de miliarde de euro doar dobânzi este unul major.

„Adoptarea acestor pachete este o necesitate dacă vrem ca anul viitor să reducem cheltuielile și să ne apropiem de o țintă de deficit de 6%, pentru a recâștiga încrederea și a scădea dobânzile la care împrumutăm. Dacă nu, anul viitor vom plăti 60 de miliarde de euro doar dobânzi, adica 3% din PIB. Aceste pachete sunt obligatorii și sper ca, până la sfarsitul acestei luni, să le adoptăm. Restructurarile nu se fac cu aplauze„, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24 

Referitor la asumarea răspunderii pe noul pachet de măsuri fiscale, premierul a evidențiat faptul că, dacă pachetul fiscal poate fi adoptat rapid, pe cel care conține măsurile administrative este necesar să-și asume răspunderea.

„Cel fiscal poate fi adoptat rapid prin Parlament, cel pe masuri de administratie nu poate fi trecut decat prin asumarea rapunderii, pentru ca are foarte multe componente care trebuie sa rmana intr-o forma coerenta. Pachetul pe magistrati vom decide intr-o saptamana doua cum il vom trece. Deciziile de genul asta se iau in coalitie, cu toti presedintii de partid. Nu stiu ce se intampla la congresul PSD„, a adăugat premierul Ilie Bolojan.

Alte articole

Decizie inexiplicabilă a lui Ilie Bolojan. Premierul strică minivacanța românilor dintre Revelion și Bobotează anulând o zi liberă tradițional

Ilie Bolojan, poziție surprinzătoare pe tema alegerilor în două tururi, cerute insistent de USR: ”Alegerile dintr-un singur tur favorizează stabilitatea pe funcție”

Reamintim că Guvernul Bolojan a adoptat cea mai amplă reformă a administrației publice din ultimele două decenii. Potrivit documentului aprobat în ședința de Guvern, aproximativ 13.000 de angajați din sectorul public își vor pierde locurile de muncă, iar numărul total de posturi din administrație va fi redus cu 30%.

Reforma prevede că cel mult 20% dintre posturile ocupate vor fi desființate. Obiectivul declarat: reducerea cheltuielilor publice și creșterea performanței instituțiilor.

Executivul estimează că reforma va duce la o scădere cu 10% a cheltuielilor administrației publice, contribuind la echilibrarea bugetului de stat. În plus, Guvernul a introdus o măsură controversată: interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Pensionarii vor putea fi reangajați doar dacă acceptă să păstreze maximum 15% din pensia necontributivă, potrivit noilor reguli.

Una dintre cele mai spectaculoase modificări vizează reducerea numărului de parlamentari. Începând cu legislatura din 2028, România va avea 400 de aleși, față de 465 în prezent – o scădere de 10%. Guvernul susține că această măsură va eficientiza procesul legislativ și va crește responsabilitatea parlamentarilor, în timp ce opoziția denunță „un joc populist cu iz electoral”.

Pentru a spori transparența și integritatea în administrație, Executivul intenționează să introducă Body cam-uri pentru inspectorii ANAF și testarea cu poligraful. Implementarea acestor măsuri este însă blocată temporar, după ce Curtea Constituțională a respins articolul respectiv din legea reformei fiscale. Guvernul așteaptă motivarea oficială pentru a decide dacă își va asuma din nou răspunderea în Parlament sau dacă va promova o nouă lege în regim de urgență.