‘Politica Rusiei în Ucraina, cu anexarea Crimeii, dar şi tratamentul la care sunt supuşi contestatarii Kremlinului nu pot lăsa indiferent Comitetul Nobel’, apreciază Antoine Jacob, ziarist francez, autor al unei ‘Istorii a premiului Nobel’.

Ajuns din nou preşedinte în 2012, Vladimir Putin a înăsprit măsurile împotriva opoziţiei şi a abordat în forţă politica externă, după cum o dovedeşte criza ucraineană, cea mai gravă dintre Rusia şi NATO de la sfârşitul Războiului Rece.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Bianca, o tânără de 20 de ani, este disperată că nu își ...

ȘOCANT. O tânără, la un pas de moarte după ce a băut cafea ...

Creată de fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov cu suma aferentă premiului Nobel primit de el în 1990, ziarul Novaia Gazeta, organ de presă independent de la care câţiva ziarişti au fost asasinaţi, figurează printre posibilii laureaţi.

Număr-record de propuneri

Un pronostic în privinţa câştigătorului din acest an este cu atât mai dificil cu cât Comitetul Nobel trebuie să analizeze un număr record de candidaturi – 278 -, ale căror identităţi sunt ţinute secrete cel puţin 50 de ani. Experţii pot aprecia prin urmare doar candidaturile anunţate de cei care au făcut propunerile.

Erou pentru unii, trădător pentru alţii, fostul consultant al Agenţiei de securitate americane (NSA) Edward Snowden, care a dezvăluit amploarea programului de supraveghere al fostului său angajator, se numără printre candidaţi. El a fost propus de deputaţi norvegieni. Refugiat la Moscova, lui Snowden nu îi vine să creadă: ‘Este puţin probabil ca cei din Comitetul Nobel să susţină aşa ceva’, a spus el la o videoconferinţă.

Observator de multă vreme al fenomenului Nobel, Kristian Berg Harpviken, director la Institutului de cercetări asupra păcii din Oslo (Prio), care de altfel nu a ghicit niciodată câştigătorii, pariază la această ediţie pe victoria grupului de ‘japonezi care veghează la respectarea articolului 9’. Activiştii sunt preocupaţi de păstrarea pacifismului prevăzut în Constituţia niponă, în contextul în care premierul Shinzo Abe a permis în acest an participarea forţelor de autoapărare ale ţării la operaţiuni militare în străinătate.

‘Am putea considera că războaiele între state fac parte din trecut odată cu terminarea Războiului Rece, însă evenimentele din Ucraina şi tensiunile din Asia de Est ne aduc aminte că ele ar putea reveni’, scrie Harpviken pe site-ul său internet.

Adolescenta pakistaneză Malala Yousafzai, ţintă a talibanilor, este preferata Nobeliana, un trio de istorici norvegieni specialişti în Nobel, pentru lupta ei în favoarea educaţiei fetelor în ţările în care acest drept este îngrădit. Însă faptul că este atât de tânără ar putea fi un argument împotriva ei, premiul Nobel riscând să fie o povară prea grea pentru o adolescentă de 17 ani.

Printre ceilalţi posibili laureaţi se numără ‘obişnuiţi’ ai nominalizărilor, ca doctorul congolez Denis Mukwege, care îngrijeşte de 25 de ani femeile victime ale violenţelor sexuale utilizate ca armă de război în Republica Democrată Congo, şi militantul belarus pentru drepturile omului Ales Beliatski, eliberat din închisoare în luna iunie.

La casele de pariuri favoritul este Papa Francisc. Pe site-ul de pariuri online Paddy Power cota suveranului pontif argentinian era marţi de 9 la 4.