În opera sa, Annie Ernaux examinează în mod constant şi din unghiuri diferite o viaţă marcată de disparităţi puternice în ceea ce priveşte genul, limba şi clasa. A scris mai mult treizeci de opere literare.

Annie Ernaux s-a născut în 1940 şi a crescut în micul oraş Yvetot din Normandia, unde părinţii ei aveau un magazin alimentar şi o cafenea. Drumul ei ca scriitoare a fost lung şi anevoios.

Alte Articole

Ana Maria Pantaze, croitoreasa care a câștigat „Românii ...

Indonezia va pedepsi cu închisoare sexul și coabitarea înainte ...

Statele Unite se tem de furia lui Putin: Nu excludem utilizarea ...

În ciuda stilului ei clasic, distinctiv, Ernaux declară că este un „etnolog al ei însăşi”, mai degrabă decât o scriitoare de ficţiune. Ea se referă adesea la „À la recherche du temps perdu” a lui Marcel Proust, dar la fel de iluminator este faptul că a fost profund impresionată de un sociolog precum Pierre Bourdieu. Ambiţia de a rupe vălul ficţiunii a determinat-o pe Ernaux la o reconstrucţie metodică a trecutului, dar şi la o încercare de a scrie o proză „brută” sub forma unui jurnal, înregistrând evenimente pur exterioare. Se vede acest lucru în cărţi precum „Journal du dehors” (1993; „Exteriors”, 1996) sau „La vie extérieure 1993-1999” (2000; „Things Seen”, 2010).

Debutul lui Annie Ernaux a fost cu „Les armoires vides” (1974; „Cleaned Out”, 1990) şi deja în această lucrare şi-a început investigaţia despre mediul ei din Normandia, a fost cea de-a patra carte, „La place” (1983; „A Man’s Place”, 1992) care a lansat-o în literatură. Câţiva ani mai târziu, a oferit un portret şi mai scurt, acum al mamei ei, numit simplu „Une femme” (1987; „Povestea unei femei”, 1990). Ilustrativă pentru agonia care însoţeşte reconstrucţia trecutului de către Annie Ernaux este „La honte” (1996; „Ruşinea”, 1998).

Citeşte şi Premiul Nobel pentru Fizică 2022 va fi împărţit de trei savanţi. Munca lor în domeniul mecanicii cuantice şi al fotonilor încâlciţi le-a adus faimoasa distincţie

O capodoperă din creaţia ei este naraţiunea restrânsă clinic despre avortul ilegal al unei tinere de 23 de ani, „L’événement” (2000; „Happening”, 2001). Este o naraţiune la persoana întâi, iar distanţa faţă de sinele istoric nu este subliniată ca în multe alte lucrări. Cartea a fost adaptată pentru ecran de Audrey Diwan, cu actriţa de origine română Anamaria Vortolomei în rol principal, filmul câştigând premiul Palme d’Or 2021.

În „L’occupation” (2002; „The Possession”, 2008) Ernaux disecă mitologia socială a iubirii romantice.

Scrierea lui Annie Ernaux este în întregime subordonată procesului timpului. Nicăieri altundeva, puterea convenţiilor sociale asupra vieţilor noastre nu joacă un rol atât de important ca în „Les années” (2008; „The Years”, 2017).

Annie Ernaux revine mereu la obstacolele viziunii clare. În perspectiva ei socială, mecanismele ruşinii au o forţă aparte, iar în „Mémoire de fille” (2016; „A Girl’s Story”, 2019), le recuperează dintr-un alt unghi. În această carte, ea se confruntă ca o femeie tânără la sfârşitul anilor 1950, când îşi pierde virginitatea într-o colonie de vară din Orne, Normandia. Reacţiile la comportamentul ei, la care ea însăşi contribuie să le facă cunoscute, au ca efect expulzarea din comunitate.

Citeşte şi Premiul Nobel pentru Medicină s-a dat anul acesta pentru descoperirile privind evoluţia rasei umane. Distincţia o primeşte un suedez

„Annie Ernaux crede în mod evident în forţa eliberatoare a scrisului. Munca ei este fără compromisuri şi scrisă într-un limbaj simplu, curat. Şi când dezvăluie cu mult curaj şi acuitate clinică agonia experienţei de clasă, descriind ruşinea, umilinţa, gelozia sau incapacitatea de a vedea cine eşti cu adevărat, realizează ceva admirabil şi durabil”, potrivit lui Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel.

Ultimul francez care a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură a fost Patrick Modiano, în 2014,

Anul trecut, romancierul Abdulrazak Gurnah, originar din Zanzibar, a fost laureatul prestigiosului premiu. Între anii 1901 şi 2021 au fost acordate 114 premii Nobel pentru Literatură. Numărul laureaţilor de până acum este de 118.

Cel mai tânăr laureat a fost Rudyard Kipling, care a primit distincţia în 1907, la vârsta de 41 de ani, iar cel mai în vârstă, Doris Lessing, care a primit-o în 2007, la vârsta de 88 de ani.

Sezonul Nobel 2021 va continua vineri, cu premiul pentru Pace.

Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro). Suma este împărţită, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.