Publicația prezintă aceste evenimente ca parte a unei intensificări a acțiunilor ostile îndreptate împotriva statelor europene, în special a celor implicate în sprijinirea Ucrainei. România, aflată la frontiera estică a NATO, este considerată vulnerabilă atât la incidente aeriene, cât și la tentative de sabotare a infrastructurii strategice.
Unul dintre cazurile analizate privește doi cetățeni belaruși, arestați preventiv în Germania, după ce autoritățile au anunțat, la 28 octombrie, că aceștia sunt suspectați de pregătirea unor acte de sabotaj împotriva infrastructurii critice din apropierea orașului Nürnberg.
Potrivit procurorilor din München, suspecții ar fi acționat în schimbul unor recompense financiare, în beneficiul unei puteri străine. Cei doi erau deja căutați de autoritățile europene pentru presupuse infracțiuni similare comise în România.
Conform informațiilor prezentate de Le Monde, belarușii sunt suspectați că ar fi provocat, la jumătatea lunii septembrie, un incendiu în apropierea unei unități de producție a armamentului din România.
Serviciile românești de informații consideră că incidentul ar putea avea legătură cu activitatea unei rețele care urmărea atacarea unor obiective militare, în special a celor unde se află personal militar ucrainean.
Președintele Nicușor Dan a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru asemenea acțiuni, pe care le-a asociat campaniei de război hibrid desfășurate de Moscova împotriva statelor europene.
Analiza publicației franceze amintește și incidentele cu drone atribuite Rusiei, inclusiv episodul din 17 octombrie, când astfel de aparate ar fi pătruns neautorizat în spațiul aerian al României și ar fi fost doborâte.
Aceste evenimente sunt prezentate alături de alte amenințări înregistrate pe continent, printre care o tentativă de atentat dejucată în august pe aeroportul din Leipzig, Germania.
Le Monde semnalează, totodată, dezbaterile din Europa privind utilizarea expresiei de război hibrid pentru descrierea operațiunilor atribuite Moscovei. Unii oficiali europeni consideră că termenul este prea vag și riscă să reducă percepția asupra gravității unor acțiuni precum sabotajele, ingerințele și încălcările spațiului aerian.