Preşedintele ARB: Conversia în lei a creditelor, indiferent din care valută, ar putea fi neconstituţională

„În ceea ce privește propunerile de conversie a creditelor din valută în lei, ARB a făcut apel la BNR încă de anul trecut. Am primit sprijinul BNR să se facă un studiu de impact pe acest subiect. Studiul nu e deloc încurajator în ceea ce privește efectul asupra sistemului bancar. Rezultatele nu sunt publice, iar noi, ARB, le-am trimis la Parlament. Cred că edificator este răspunsul domnului Cinteză, care spunea că impactul ar fi destul de neplăcut, iar băncile ar putea avea probleme destul de serioase. Problema este deosebit de delicată. Se vorbește de exemple ale altor țări din Comunitatea Europeană, aflate în situații oarecum similare. Vreau să spun că nu sunt situații similare, totuși. În Ungaria, de exemplu, nu s-a vorbit de faptul că cel mai afectat este sectorul IMM, nu cel al populației. Conversia nu s-a făcut la un curs istoric, ci la cel din 7 noiembrie 2014. Cert este că, în opinia noastră, reglementarea conversiei indiferent din care valută în lei printr-un act normativ ar crea un dezechilibru, ar putea fi chiar anti-constituțională. De ce numai pentru cei în franci elvețieni? Dacă ne gândim, în 2006, cursul euro ajunsese la 3,9, după aceea a scăzut 3,2, iar acum a ajuns la 4,5. De ce nu am auzit atunci „Je suis euro”, și doar acum „Je suis franc”? Bine, Doamne ferește să auzim și „Je suis euro”!”, a afirmat Graţian Ghețea, potrivit Agerpres.

Oficialul ARB a făcut referire și la românii care s-au împrumutat în lei și care au plătit mai mult la un moment dat, dar și la faptul că, în opinia sa, autoritățile elvețiene vor lua măsuri pentru a calma situația.

„Se uită că cel care a luat credit în lei a plătit mai mult, iar acum plătește mai puțin. Cel cu lei a rămas cu o garsonieră sau cu un apartament cu două camere, iar cel care a împrumutat 240.000 de franci rămâne cu vila pe care nu mai poate să o plătească. Noi considerăm că este ilegală o astfel de abordare (conversia creditelor la un curs istoric — n. r.) și se creează un hazard moral. Poziția ARB a fost exprimată zilele trecute și făcea referire la faptul că băncile care au dat credite în franci elvețieni, împreună cu clienții, să găsească soluții de comun acord. Nu trebuie să facem legi pentru asta. Băncile sunt dispuse să negocieze. Probabil că pentru cel cu vilă de 240.000 de euro negocierea va fi altfel. Cei care au credite pe termen lung sunt convins că vor avea ocazia ca, în 20 de ani de acum înainte, să vadă că euro și francul o să aibă și o altă evoluție. Sunt convins că se vor găsi niște pârghii, măsuri, care să aducă înapoi atât euro, cât și dolarul. De asemenea, sunt convins că autoritățile elvețiene vor face tot posibilul să calmeze francul. Noi nu ne putem permite să aplicăm altfel conversia creditelor decât ne recomandă Uniunea Europeană printr-o Directivă, respectiv conversia creditelor să se facă din februarie 2016. Nu ar trebui să ne grăbim’, a explicat Radu Grațian Ghețea.

Academia de Studii Economice (ASE) și Asociația Română a Băncilor (ARB) au parafat, miercuri, un protocol de colaborare în cadrul seminarului „Impactul educației financiare în dezvoltarea economică a României”. Protocolul, semnat de președintele ARB, Radu Grațian Ghețea, și rectorul ASE, Pavel Năstase, prevede o serie de obiective, ce se referă la educația studenților Academiei, în special cei ai Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, în domeniul financiar-bancar. Practic, ASE va organiza pentru proprii studenți o serie de conferințe de specialitate ce vor fi susținute de către reprezentanți ai sistemului bancar din România.

Alte articole

Rate mai mari pentru românii cu credite în euro. BCE majorează dobânda de referinţă

CITEŞTE ŞI: Groningen: Nu sunt de acord să convertim creditele în franci la alt curs. Băncile ar pierde 1 miliard de euro