„Autoritățile au declarat că sistemul de sănătate românesc are suficienți bani și nu are nevoie de fonduri suplimentare. Le reamintim că bugetul alocat medicamentelor este cu mult sub nevoile de tratament ale pacienților români. Este nevoie de încă cel puțin 1,25 miliarde lei pentru ca toți pacienții români să poată beneficia de tratament, bani ce nu au fost alocați în cadrul ultimei rectificări. Pacienții sunt încă lăsați în voia sorții, iar noi, companiile producătoare de medicamente, suntem forțate să le sprijinim tratamentul prin taxa clawback”, arată Călin Gălășeanu, conform unui comunicat transmis miercuri de ARPIM.

Asociația consideră că în acest fel autoritățile îi obligă, în continuare, pe producătorii de medicamente să susțină integral tratamentul pentru tot ceea ce depășește bugetul de stat, fixat la nivelul consumului din anul 2011. Se menționează că, în trimestrul II al anului 2015, taxa clawback a ajuns la 24% din vânzările medicamentelor, cu mult peste estimările Cegedim și ale industriei, care, pornind de la scăderea pieței, anticipau un procent între 15-20%.

Alte Articole

Vaccinul anti-COVID al AstraZeneca are nevoie de un „studiu ...

Coșurile de mână, interzise în supermarketuri. Care e județul ...

Bananele, beneficii uimitoare asupra sănătății. De ce e important ...

Ministerul Sănătăţii nu primeşte bani la rectificarea bugetară. Bănicioiu: Ministerul are fonduri suficiente

„Suprataxa calculată conform formulei actuale a înregistrat până acum creșteri de la trimestru la trimestru. Estimăm că pentru trimestrul trei al anului 2015, primul în care întreaga piață a operat cu prețurile noi, mai mici, ale medicamentelor, procentul „p” al taxei clawback va fi în jurul valorii de 10%, sub nivelul celui din trimestrul doi. Însă, chiar și așa, sunt companii farmaceutice care își vor retrage medicamente de pe piață pentru că nu-și mai pot susține activitatea în România. În cazul în care estimările noastre nu vor reflecta realitatea, iar procentul „p” al taxei va fi peste 10%, ne vom confrunta cu un număr și mai mare de medicamente ce vor dispărea de pe piață. Unele dintre ele sunt fără alternativă terapeutică, fapt care va pune în dificultate zeci de mii de pacienți români”, adăugă Călin Gălășeanu.

El afirmă că presiunile economice la care îi supun autoritățile din România pe producătorii internaționali de medicamente fac imposibilă supraviețuirea acestora pe piață și că se impune creșterea bugetului alocat medicamentelor, înlocuirea mecanismului actual de calcul cu unul just, sustenabil și creșterea nivelului de transparență al datelor folosite în calculul suprataxei.

„Companiile membre ARPIM înțeleg necesitatea de a implementa un mecanism al taxei clawback, ca o măsură temporară de a ajuta sistemul de sănătate, însă subliniază faptul că formula actuală este în defavoarea pacienților și a sistemului. ARPIM a propus autorităților o variantă de calcul non-discriminatorie, sustenabilă, echitabilă care se bazează pe contribuția fiecărei companii în parte, indiferent dacă aceasta este producătoare de medicamente originale sau generice”, se menționează în comunicatul amintit.

ARPIM susține obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieței farmaceutice românești, conform sursei citate.