Întrebată despre declaraţiile făcute de Lagarde la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană destinată relansării economiei, sursa a spus că şeful BCE a prezentat „o perspectivă sumbră: un declin între 5% şi 15%”.  

Potrivit unor surse, citate de Reuters şi Agerpres, Christine Lagarde i-a avertizat pe liderii UE în legătură cu riscul de a face prea puţin şi prea târziu pentru a proteja economia de efectele pandemiei. În plus, şeful BCE le-a cerut oficialilor să înfiinţeze rapid un fond de relansare solid şi flexibil, pentru ca toate guvernele UE să poată răspunde provocărilor fiscale ale redresării, au adăugat sursele.  

Alte Articole

O fabrică din Iaşi produce cabluri de încărcare pentru Ferrari, ...

Premierul Florin Cîțu: Cea mai mare minciună a PSD în 2020 ...

Claudiu Năsui, Ministrul Economiei: „Românii fac salariul ...

Comisia Europeană va prezenta pe 6 mai un proiect privind un nou buget, cu fonduri pentru criza geenerată de Covid

Toată lumea este de părere că planul de relansare ar trebui să fie unul de mai multe sute de miliarde de euro, însă suntem departe de un acord cu privire la volumul exact, a apreciat un înalt responsabil european.  

De asemenea, când vine vorba de problema spinoasă a finanţării acestui fond de relansare, au fost prezentate mai multe opţiuni, însă deocamdată niciuna nu se bucură de unanimitate.  

Autorităţile de la Roma, Madrid sau Paris pledează pentru datorii comune, în diferite forme, o idee care în mod frecvent a fost rezumată prin termenul „coronabonduri”. Interesul acestor state din sudul Europei în ceea ce priveşte punerea la comun a datoriilor este de a beneficia de dobânzile mai mici la care se împrumută statele din nord.   Se pune de asemenea întrebarea cu privire la legăturile între fondul de relansare şi bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care în principiu ar urma să fie adoptat până la sfârşitul anului. Această opţiune linişteşte statele din nord pentru că furnizează un cadru legal dar în acceaşi timp riscă să genereze alte întrebări la fel de complicate, precum prioritatea pe care o vor avea cheltuielile de investiţii după criză în raport cu cheltuielile tradiţionale, precum cele pentru Politica Agricolă Comună (PAC).  

Săptămâna trecută, Christine Lagarde a reiterat că „gardienii euro” vor analiza toate opţiunile şi toate eventualităţile pentru a susţine economia în faţa acestui şoc.  

„Consiliul guvernatorilor BCE este pregătit să majoreze mărimea programului său de achiziţii de active şi să-i ajusteze compoziţia, atât de mult cât va fi necesar şi pentru cât de mult timp va fi nevoie”, a spus preşedintele BCE.   Luna aceasta, Fondul Monetar Internaţional a prognozat că Produsul Intern Brut al zonei euro va înregistra o contracţie de 7,5% în acest an din cauza crizei coronavirusului, adică o contracţie dublă faţă de cea înregistrată de economia mondială. FMI se aşteaptă la o revenire în 2021, dar a avertizat că aceasta depinde foarte mult de cât va dura criza coronavirusului şi cum va afecta activitatea economică.

Elveţia spune că va avea o CRIZĂ nemaiîntâlnită în ultimii 45 de ani

Guvernul Elveţiei a anunţat joi că se aşteaptă la un declin al economiei de 6,7% în acest an, faţă de o scădere de 1,5% previzionată luna trecută, pe fondul efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19), transmite Reuters. 

Anul viitor, a previzionat Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), economia ar urma să înregistreze un avans de 5,2%, în funcţie de desfăşurarea marilor evenimente sportive, scrie agerpres.ro.

Declinul din 2020 ar fi cel mai sever din 1975, când economia elveţiană a fost afectată de evoluţiile preţurilor de pe piaţa petrolului.

„Aceasta este una dintre cele mai severe crize de la Al Doilea Război Mondial. Viteza şi forţa scăderii activităţii economice este, pur şi simplu, fără precedent. În două luni, situaţia economiei s-a deteriorat semnificativ”, a afirmat economistul SECO, Ronald Indergand.