Preşedintele Băncii Mondiale, demisie neaşteptată. Conflictul cu Casa Albă i-a decis soarta

Malpass, numit de fostul preşedinte Donald Trump, va părăsi conducerea Băncii Mondiale, care acordă finanţare de miliarde de dolari pe an economiilor în curs de dezvoltare, cu aproape un an înainte de încheierea mandatului de cinci ani. El nu a precizat motivele deciziei, spunând într-un comunicat că „după ce s-a gândit serios a decis să exploreze noi provocări”.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, i-a mulţumit lui Malpass pentru activitatea sa, spunând: „Lumea a beneficiat de pe urma sprijinului său puternic pentru Ucraina în contextul invaziei ilegale şi neprovocate a Rusiei, a muncii sale vitale de asistenţă a poporului afgan şi a angajamentului său de a ajuta ţările cu venituri scăzute să ajungă la un nivel sustenabil al datoriei prin reducerea acesteia”.

Yellen a precizat că Statele Unite vor nominaliza curând un înlocuitor pentru Malpass şi aşteaptă cu interes ca Board-ul Băncii Mondiale să realizeze „un proces de nominalizare transparent, rapid şi bazat pe merite pentru viitorul preşedinte al Băncii Mondiale”, potrivit Reuters.

Conform unei tradiţii îndelungate, Guvernul SUA selectează şeful Băncii Mondiale, în timp ce liderii europeni aleg directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Alte articole

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza privind creșterea economică a României. Cum arată cifrele

Una dintre cele mai bogate țări din lume intenționează să achite datoriile unui stat măcinat de război la Banca Mondială

David Malpass a preluat conducerea Băncii Mondiale în aprilie 2019, iar conform raportului anual al instituţiei în anul fiscal 2022 BM s-a angajat să acorde peste 104 miliarde de dolari pentru proiecte pe plan global.

Conform raportului anual al Băncii Mondiale din 2021, Malpass a avut în acel an un salariu net anual de 525.000 dolari, iar instituţia a contribuit cu peste 340.000 dolari la planul de pensie şi alte beneficii.

Citeşte şi: Şeful Wagner îşi pierde influenţa la Kremlin. Ministerul Apărării a preluat rolul de a recruta deţinuţi