Preşedintele Traian Băsescu a anunţat miercuri că a emis decret pentru numirile în funcţie ale şefilor de Parchete: procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Tiberiu-Mihail Niţu, prim adjunct al procurorului general – Dimitrie-Bogdan Licu, adjunct al procurorului general – Codruţ Olaru, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei de Investigaţie a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism – Alina-Mihaela Bica, adjunct al procurorului şef al DIICOT – Elena-Georgiana Hosu.

Şeful statului a spus că aşteaptă de la cei şase să lucreze ca o echipă şi să ridice nivelul de eficienţăîn lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate.

Alte Articole

Cazul care a uimit planeta! Nu au mai mâncat de 9 ani. Cum au ...

Iohannis laudă societatea civilă pentru modul „exemplar” ...

Istoricul Marius Oprea, doctor în istoria Securităţii, aruncă ...

CITEŞTE ŞI: Aşteptările lui Băsescu de la şefii Parchetelor. Ce le-a cerut preşedintele procurorilor-şefi

Iată cele mai importante declaraţii ale lui Traian Băsescu:

Traian Băsescu a menţionat că, în cadrul evaluărilor de la Cotroceni, a acordat o atenţie deosebită discuţiei cu Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general, căruia a precizat că i-a solicitat în mod expres să rezolve „măcar două aspecte” din dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, „restante” din perioada Laurei Codruţa Kovesi.

– Am dat atenţie discuţiei cu domnul Niţu. Vreau să înţelegem foarte clar că desemnarea domnului Niţu nu era un târg de nerefuzat. A fost o soluţie, soluţie la care am ajuns la fel cum am ajuns la desemnarea oricărui procuror cu funcţie de conducere în ultimii 8 ani. Întotdeauna a existat o discuţie cu ministrul Justiţiei pentru a preveni un refuz. Când această discuţie nu a existat, am respins propunerile. Respingând propunerile doamnei Piviniceru, am respins procedura care nu a fost transparentă. Trebuia să organizeze un concurs cinstit.

– Pentru domnul Niţu am avut o solicitare specială care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea a măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului, cu muniţie de război. Sunt de acord că e dificil să stabileşti care e militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia ca armata să fie scoasă împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl. Niţu trebuia să mi-l dea până anul viitor. A doua: care este cadrul în care s-a luat decizia înarmării gărzilor patriotice cu muniţie de război. Sunt decizii esenţiale care au generat peste 1.000 de victime. Pentru ce s-a întâmplat la Bucureşti nu ştim mare lucru.

-Se vorbeşte mult de avizul CSM de data trecută. Le-aş aduce aminte guralivilor de la CSM că sunt printre cei care mi l-au propus o dată pe domnul Niţu ca adjunct al procurorului general. Dl. Niţu mi-a confirmat că este un om care poate îndeplini funcţia şi adaug acest punct de vedere la cele două avize pozitive deja primite de dl. Niţu de la CSM.

–Aş vrea să închid speculaţiile legate de târg. Acordul de coabitare nu mă obliga la desemnarea unui candidat pe care nu l-aş fi acceptat. „Dacă sunt puncte de vedere diferite va avea prioritate decidentul final”, scrie în acord. Printre domeniile enumerate cu această prioritate a ultimului decident se află şi numirea procurorilor. Deci nu ar fi fost nicio încălcare a pactului de coabitare pentru a respinge propunerea Niţu.

-Discutând cu domnul Niţu, m-am convins că poate face faţă funcţiei, că justiţia nu se va prăbuşi şi nu va fi suspusă controlului politic. Acum îi văd cu un discurs invers pe cei care mai ieri mă acuzau că stăpânesc justiţia. Acum îi căutaţi alt stăpân.

-Întârzierile numai puteau funcţiona. În această perioadă în care nu au fost şefi desemnaţi, trebuie să recunosc că instituţiile şi-au făcut treaba. Să sperăm că vor creşte şi mai mult în calitate şi eficienţă.

–Am promulgat şi noua lege de accelerare a restituirilor. Ca şi pentru procurori, am primit foarte multe solicitări să o resping. Pentru unii, este încălcarea statului de drept. Rezist şi acestui tip de presiune pentru că am constatat că este nerealistă, nelegitimă şi nu ar face decât să întârzie şi mai mult procesele legate de retrocedări. Legea are şi puncte slabe, dar prefer să o promulg decât să o trimit înapoi la Parlament de unde nu ştiu cum se întoarce.

–Punctul tare este că regula este restituirea în natură şi îşi propune să răspundă jurisprudenţei CEDO, ceea ce este foarte important. Sunt termene clare atât pentru solicitanţi, cât şi pentru solicitanţi, cât şi pentru autorităţile implicate în procesul de restituire, oferă o procedură transparentă. Nu mai pot funcţiona bunul plac, aranjamentele. Este evident mult mai transparentă decât legislaţiile anterioare.

-Se stabileşte o schemă clară de despăgubire, mă refer la locurile unde nu se poate trece la restituirea în natură. Nu este soluţia ideală, dar este o soluţie transparentă şi aceasta. Valoarea despăgubirilor se va stabili şi în funcţie de puncte. În caz de despăgubiri, legea oferă o despăgubire integrală pentru foştii proprietari şi moştenitori şi cei care au cumpărat drepturi litigioase.

–Legea prevede sancţiuni contravenţionale pentru administraţie atunci când nu-şi îndeplineşte atribuţiile precum şi sancţiuni disciplinare. Cred că este echitabil şi ceea ce prevede legea legat de evaluarea imobilului. S-au făcut foarte multe fraude cu evaluatori independenţi până acum. Legea obligă la un inventar clar al terenurilor agricole şi forestire ale statului ce pot face obiectul restituirii.

–Legea are şi un set de puncte slabe. Reglementarea nu este clară când restituirea unui teren se face pe un alt amplasament, nu se spune cum se evaluiază terenurile.

-O altă vulenrabilitate: nu se prevede în cazul plăţilor despăgubirilor o modalitate de indexare în cazul inflaţiei. Putem avea o inflaţie galopantă şi atunci proprietarii şi urmaşii lor vor fi în situaţia de a primi mult mai puţin decât li se cuvine. Lucrurile nu sunt corecte să nu stabileşti că se ţine cont de inflaţie.

-O altă problemă sesizată la lege este modalitatea concretă de valorificare a punctelor în numerar pentru că nu este prevăzută în textul legii.

-Am avut o discuţie cu primul-ministru, ieri s-au întâlnit specialişti de la preşedinţie şi Guvern şi am stabilit că toate aceste observaţii vor putea fi corectate prin normele de aplicare sau prin modificări ale legii care să se facă în regim de rugenţă printr-un proeict de lege. Am convingerea că primul-ministru îşi va respecta obligaţia asumată. Dacă aceste neclartăţi ale legii vor fi corectate prin norme de aplicare sau prin acte normative mai puternice decât normele de aplicare, legea îşi va atinge scopul, de a realiza restituirea pe principiul restitutio in integrum.

***

Preşedintele Traian Băsescu a avut, luni şi marţi, întâlniri de evaluare cu o parte dintre procurorii nominalizaţi pentru funcţiile de conducere din Parchete, urmând ca acestea să fie finalizate miercuri, a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

„Domnul preşedinte Traian Băsescu a avut, zilele acestea, întâlniri de evaluare cu o parte dintre persoanele propuse pentru funcţiile de conducere din Parchete. Domnul preşedinte va continua şi mânie (miercuri, n.r.) întâlnirile cu restul acestora”, a spus Oprea.

Întrebat când va semna preşedintele decretele privind numirea candidaţilor în funcţiile de la Parchete, purtătorul de cuvânt a răspuns: „Când domnul preşedinte va lua o decizie, o vom anunţa public”.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a trimis vineri preşedintelui Traian Băsescu propunerile de numire în funcţiile de conducere de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT.