„În calitate de şef de stat şi comandant suprem al forţelor armate ale Republicii Bulgaria, nu pot rămâne indiferent faţă de procesele de modernizare a armatei bulgare”, a declarat Radev în motivele sale, publicate într-un comunicat pe website-ul Preşedinţiei.

Parlamentul ar fi trebuit să citească şi să voteze proiectul de lege în conformitate cu Constituţia ţării, şi anume de două ori, în timpul unor sesiuni diferite. În schimb, proiectul de lege cu care a fost ratificat un astfel de acord important a fost adoptat pe o „cale rapidă”, a notat Radev. El a menţionat că Curtea Constituţională a subliniat că un act de ratificare şi un acord internaţional supus ratificării sunt legate în mod inextricabil, ceea ce le face un întreg. Având în vedere acest lucru, actul privind ratificarea acordului de achiziţionare a avioanelor F-16 din categoria 70 ar fi trebuit să fie tot aşa cum prevede Constituţia, şi anume adoptarea în două şedinţe separate ale Adunării Naţionale, potrivit Agerpres.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Alertă de proporții în Europa! Șeful AIEA: „Ne apropiem ...

Scădere masivă a vânzărilor de mașini electrice rămase ...

Din cauza procedurii legislative „scurtate”, o serie de aspecte importante au rămas neclare precum preţul, garanţiile, termenele de livrare, penalităţile şi indemnizaţiile, a mai notat Radev.

„Bulgaria are nevoie de avioane cu capacităţi multifuncţionale”, cu „un pachet complet de arme, echipamente şi instruire” a piloţilor, a subliniat şeful statului, estimând că aceste condiţii nu sunt îndeplinite pentru acest contract, cel mai important încheiat de Sofia în probleme militare de la sfârşitul comunismului.

O majoritate de mai mult de jumătate dintre membrii Adunării Naţionale este necesară pentru a respinge vetoul prezidenţial. Parlamentul a adoptat proiectul de lege de ratificare cu sprijinul a 123 de deputaţi în legislativul cu 240 de locuri, potrivit Agerpres.

Majoritatea de dreapta din Parlament a ratificat vineri achiziţionarea a opt F-16 pentru 1,256 miliarde de dolari, în timp ce Bulgaria, membră a NATO din 2004, încearcă de mai mulţi ani să-şi înlocuiască flota depăşită de MiG-29, avioane de luptă de fabricaţie sovietică. Alegerea modelului F-16 a fost puternic criticată de opoziţie, care a considerat mai competitivă oferta de avioane suedeze Gripen, pentru zece aparate.

În plus faţă de un preţ unitar mai mare faţă de cel oferit de alte ţări, contractul cu producătorul american necesită plata sumei totale până în septembrie, împingând astfel deficitul public pe 2019 de la 0,5% la 2,1%. Avioanele ar urma să fie livrate până la începutul anului 2024, potrivit Agerpres.

Acest veto obligă Parlamentul să se pronunţe din nou asupra acestui contract. Şeful statului nu va putea să se opună unui posibil al doilea vot pentru. Radev, fost comandant al forţelor aeriene ales în 2016 cu sprijinul opoziţiei socialiste, nu şi-a ascuns preferinţa pentru Gripen. Iniţial, o comisie a reţinut oferta suedeză, dar procedura a fost relansată în 2017 după ce conservatorul Boiko Borisov a ajuns prim-ministru.