Juan Manuel Santos a declarat că, ‘date fiind întârzierile acumulate (…) de comun acord cu ONU și FARC, am decis că predarea armelor nu se va încheia mâine (marți), cum era prevăzut, ci cu 20 de zile mai târziu’. El a dat asigurări că acest lucru ‘nu afectează în niciun fel decizia fermă și angajamentul clar al guvernului și al FARC de a aplica acordul’ de pace istoric, semnat în noiembrie 2016 cu gherilele marxiste.

Președintele Columbiei a adăugat că el a decis, de asemenea, ‘să prelungească viabilitatea zonelor de tranziție și de normalizare pentru două luni suplimentare, până la 1 august’.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Bill Burns, directorul CIA: „Ucraina ar putea pierde războiul ...

Război în Orientul Mijlociu: Israelul a atacat Siria cu avioane ...

Aproape 7.000 de membri ai celei mai importante gherile din Columbia, provenită dintr-o insurecție a țăranilor fără pământuri în mai 1964, s-au adunat în 26 de zone ale țării pentru a depune armele sub supravegherea ONU și pentru a pregăti revenirea lor la viața civilă, informează Agerpres.

Liderul statului columbian a afirmat că, ‘în pofida întârzierilor înregistrate, între altele din cauza dificultăților logistice în stabilirea acestor zone, procesul (de predare a armelor) a fost ordonat, în toată siguranța și fără probleme majore’. ‘Acest timp suplimentar ne va permite să punem în aplicare cum se cuvine procesul de reîncorporare a foștilor membri FARC în viața civilă și fără arme’, a adăugat el.

Citeşte şi O columbiancă a făcut nuntă cu un român. Mirii şi invitaţii, îmbrăcaţi în straie tradiţionale VIDEO

Santos, al cărui guvern a început la 7 februarie negocieri cu Armata de Eliberare Națională (ELN, guevaristă), ultima gherilă activă cu circa 1.500 de membri, a subliniat că pacea este ‘ireversibilă’ și că după semnarea acordului ‘nu a avut loc nicio confruntare între forțele de ordine și membrii FARC’, potrivit Agerpres.

De asemenea, el a precizat că a semnat peste 30 de decrete-lege, cum l-a autorizat parlamentul pentru aplicarea acordului de pace, în special în vederea creării unei unități pentru căutarea dispăruților și oficializarea proprietății de pământuri.

Conflictul armat a implicat din anii 1960 circa 30 de gherile, paramilitari și forțele armate, soldându-se cu cel puțin 260.000 de morți, peste 60.000 de dispăruți și aproape șapte milioane de strămutați.